Veniturile proprii ale Teatrului National din Cluj sunt o faramitura fata de sumele care sunt cheltuite, anual, pentru gestionarea institutiei. O cladire-emblema a Clujului, construita intre 1904 si 1906 pe locul fostei piete de lemn a orasului, care inghite cateva milioane de lei in fiecare an, fara a reusi sa se autosustina prin spectacole si evenimente culturale. Numai pe salarii se cheltuie peste 2,6 milioane de lei in 12 luni. Va prezentam o analiza despre ce reuseste sa produca cea mai importanta institutie de cultura clujeana, pe scena careia au urcat artisti consacrati ai lumii, ramasa captiva intr-un trecut glorios, in prezent sustinuta aproape in intregime din banii publici.
Calatorie in timp
Starea in care arata cladirea Teatrului National din Cluj este departe de standardele unei institutii reprezentative de spatiu cultural, intr-un oras care se vrea Capitala Culturala Europeana in 2021.
Actorul Ruslan Barlea le-a povestit celor care au vizitat edificiul cu ocazia Portilor Deschise, eveniment desfasurat in aceste zile, ca din 1970, adica de mai bine de patru decenii, cladirea nu a mai fost renovata.
“Se foloseste in continuare decorul clasic, desi in marile teatre din Occident a intrat de mult holograma”, spunea Ruslan.
In spatele scenei functioneaza mecanisme vechi de mai bine de un secol. Trapele cu ajutorul carora actorii ajung pe scena sunt “impinse” de mecanici in mod manual. Cortina de fier a fost construita impreuna cu intreg ansamblul intre 1904 si 1906, atunci cand Janovocs Jeno avea prima reprezentatie pe scena Nationalului clujean.
“Ni se tot promite ca o sa fie renovata cladirea, dar e foarte greu si scump”, mai arata Ruslan Barlea.
“Noi dam la manivela pentru ca, nu-i asa, noi investim in cultura. Totul e digital aici, adica pui degetul si tragi”, a completat, cu umor, actorul Dan Chiorean.
Si asta face referire doar la zona scenei. Sala, afisajul invechit folosit pentru promovarea spectacolelor, fatada scorojita a cladirii dau impresia unui locas de cultura cu aer prafuit.
Ziardecluj.ro a incercat sa aiba o discutie pe marginea starii in care se afla cladirea, dar si vizavi de planurile de investitii cu managerul Mihai Maniutiu. Eforturile jurnalistice au fost, insa, zadarnice.
Dincolo de cortina, cifrele care tin stalpii de temelie ai institutiei arata ingrijorator: anul trecut, veniturile proprii ale Teatrului National s-au ridicat la 327.000 de lei. Mare parte a bugetului, 4,5 milioane de lei, a fost constituit din subventii pentru institutiile publice.
327.000 de lei, bani proveniti din vanzarea de bilete si inchirierea unor spatii pentru diferite evenimente. Atat a produs intr-un an cea mai reprezentativa institutie de cultura clujeana. Management prost? Spectacole putine? Lasam cititorii sa decida. Asta, in conditiile in care biletele de intrate pentru piesele de teatru sunt printre cele mai scumpe din tara, dupa cum am aratat intr-o analiza anterioara.
In 2012, cheltuielile de personal s-au ridicat la 2.627.000 de lei, iar pentru bunuri si servicii s-au cheltuit 2,2 milioane de lei.
Maria Patachi, director financiar al institutiei, vorbeste cu greu despre obiectivele de investitii. “Avem un proiect pentru reparatie capitala a cladirii Teatrului National. L-am depus anul trecut, insa perioada de finantare este in urmatorii ani. In functie de bugetul anual al Ministerului Culturii, banii se redistribuie”, spune aceasta.
Un studiu mai vechi arata ca o astfel de reparatie capitala ar costa intre 5 si 6 milioane de euro. “Oricum, pentru aceasta investitie ar trebui refacut studiul de fezabilitate si un proiect al lucrarii”, spune Maria Patachi.
De proiecte europene pentru aceasta investitie nu poate fi vorba, arata directorul financiar.
Obiectiv pe 2013: venituri proprii de 440.000 de lei
In ritmul in care sunt adunate veniturile proprii ale institutiei, Nationalul clujean ar putea reusi sa se autofinanteze un an cu veniturile adunate in peste zece ani. Obiectivul de anul acesta al directiei finaciare a Teatrului este ca veniturile proprii sa se ridice la 440.000 de lei.
“Asta pentru ca avem si mai multe spectacole, iar vanzarea online a biletelor a adus mai multi spectatori”, explica directorul financiar al institutiei.
In aceste conditii, bugetul pe 2013 al teatrului va fi de 5.275.000 de lei. Pe langa subventiile nationale, si autoritatile locale finanteaza institutia de cultura. 75.000 de lei a primit finantare anul acesta Teatrul National de la Primaria Cluj-Napoca, potrivit consilierului local Dan Tarcea, care face parte din Comisia de Cultura. Aceeasi suma a fost alocata si pentru Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca.
Nationalul clujean, o vaca de muls pentru organizatorii de evenimente
Nu de putine ori s-a intamplat ca salile teatrului national sa fie inchiriate la subpret. Spre exemplu, organizatorii evenimentului “Balului Operei” au platit mult sub tarifele practicate de institutie, dupa cum a aratat Redactia de stiri.
Asociatia Culturala Pro Transilvania a platit 5.000 de euro Operei Romane pentru doua zile, in conditiile in care pentru o singura ora chiria salii mari de spectacol costa 2.000 de lei.
Potrivit ofertei de preturi afisate pe site-ul oficial al institutiei, inchirierea salii mari de spectacol este de 2.000 de lei pe ora, durata minima de inchiriere fiind de patru ore.
Pentru inchirierea foaierului se platesc 1.000 de lei pe ora. 500 de lei pe ora costa inchirierea Studioului Euphorion, iar pentru sedinte foto, in interes personal, se plateste 200 de lei pe ora.
La aceste tarife se adauga si remuneratia activitatii personalului de specialitate pentru munca depusa in beneficiul clientului.