Noi, Ziar de Cluj, Cluj 100% și NCN, ne confruntăm zilnic cu refuzul autorităților publice de a respecta legea și de a ne comunica în timp util informații de interes public. Deși exact legea pe care o invocă atunci când se trag pe dos pentru a se ascunde în spatele unui răspuns dat în doi peri după 30 de zile sau a unei solicitări în scris pentru un răspuns imediat le stipulează exact contrariul.
Trecând peste lipsa de bun simț a unui funcționar plătit din bani publici să comunice în numele instituției (că de aceea este denumit purtător de cuvânt și nu talangă la gâtul șefului instituției să prindă limbă numai când șeful își scutură capul), să se ascundă în spatele unei ipotetice lipse de documentare atunci când i se cere un sincron de către o televiziune – adică o opinie imediată privind un eveniment în desfășurare, nu datele de identificare ale celor 11000 de țărani uciși în 1907, am zis că este momentul să le punem legea sub nas, în mod explicit, pentru a nu le da lor ocazia să ne mai amenințe cu datul în judecată că nu am fi respectat-o noi. Chit că ceea ce le punem noi sub nas are valoare către zero atâta vreme cât nu există sancțiuni care să-i responsabilizeze, dar, măcar după ce am publicat acest material, în cazul în care persistă să nu se conformeze, le putem spune fără să greșim că sunt niște simple talange la gâtul unui bou care-i conduce instituțional. Mișcă boul capul, prind și talangele glas. Adică purtători de necuvânt. Doar boul este o necuvântătoare.
Deci, din articolul 1 al Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public se spune clar că “accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interse public” “constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României”. Ori nesimțiții autorităților publice locale nici măcar comunicatele pe care le trimit altor mijloace mass media din Cluj nu ni le trimit. Asta deși avem printre ei dintre cei care au făcut parte atât din Parlamentul, cât și din Guvernul României, dintre cei care ar trebui să respecte Constituția României că au jurat de nenumărate ori pe ea cu privire la binele și bunăstarea cetățenilor acestei țări.
Să-i lămurim că prin autoritate publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice (Art. 2, a) – deci să nu mai confunde viața pe bani publici ca fiind viața lor privată. Se aude tovarășul Găvrea (și alții care se prevalează de tot felul de subtrefugii pentru a nu comunica)? Când vă cerem informații salariale cu privire la unul dintre salariații Tetarom – care administrează și utilizează resurse financiare publice – străduiți-vă să nu mai veniți cu abureala confidențialității! Mai ales că, prin informație de interes public se înțelege “orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice”.
Acuma să lăurim aceste loaze comunicaționale ce înseamnă obligația lor de a asigura accesul la informațiile de interes public “din oficiu sau la cerere”. Că DIN OFICIU fiecare autoritate sau instituție publică are OBLIGAȚIA să comunice: “acte normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau institiției publice” (și recomandăm citirea integrală a Art. 5.1 – 5.5). Adică, există OBLIGAȚIA COMUNICĂRII DIN OFICIU la fiecare schimbare din interiorul instituției publice. Deci, poate ni se explică:
Când spumele mării s-au comunicat în ultimii ani schimbările de organigramă, de regulamente interioare, de funcțiuni, lista de documente de interes public, lista cu documentele produse de către instituție șamd din cadrul vreunei instituții publice din Cluj?
Care sunt șefuleții care și-au permis să nu respecte prevederile legii și să nu comunice ceea ce erau obligați să comunice și care sunt slab mobilați educațional care și-au permis să ne scoată din schema comunicațională pe noi, cei de la Ziar de Cluj, Cluj 100% și NCN?
Sunt pe moșia personală a mamițichii mamii lor, punem și noi o întrebare celor care ar trebui să le controleze activitatea (mai ales lipsa acesteia)?
Vreți să ne jucăm cu legea în față, haide să o facem ca atare! Numai că ar fi cazul să începeți să vă faceți datoria, că din banii noștri o faceți și să nu vă mai jucați.
“Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice”, în codițiile legii, “informații de interes public”. În scris sau verbal – așa scrie în lege (Art. 6.2.). Iar autoritățile au OBLIGAȚIA “ să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informațiilor solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
Dau o ladă de bere celui din mass media clujeană care a primit vreo hârtie scrisă de la vreo autoritate clujeană, în termenii stipulați de lege, în care să i se comunice că i se amână la 30 de zile răspunsul. Oți fi primit din acelea în care, în nesimțirea lor de funcționari plătiți din banii noștri, se comunică avioane și alte prostii fără valoare comunicațională la termenul de 30 de zile și atât.
Sau te pomenești că există careva prin Cluj care se poate lăuda că a primit „în scris”, “în termen de 5 zile” de la depunerea petițiilor, “refuzul comunicării solicitate”, “motivat”?
În ceea ce privește informațiile solicitate verbal, funcționarii AU OBLIGAȚIA să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile de interes public ȘI POT FURNIZA PE LOC informațiile solicitate. Pot, dar poate nu vreau să o facă. Că nu au o părere, că nu s-au consultat cu șeful, le-au interzis șefii să comunice, că-i doare-n fund șamd. Haideți să vedem care sunt limitele acestui POT – pentru a mai dezumfla din pretențiile și morga unor prost mobilați educațional.
Deci: nu este informația disponibilă pe loc și pentru a se ajunge la formularea acesteia este necesară o documentare – atunci funcționărașul rău-voitor sau puturos poate să solicite solicitatului să i se adreseze în scris, ceea ce înseamnă că răspunsul ia calea descrisă anterior: 10 până la 30 de zile, cu acel interludiu în care niciodată nu s-a comunicat în termen de 10 zile că răspunsul se va da în 30 de zile, sau în 5 zile că răspunsul nu se va mai da niciodată, motivat și semnat.
Dar avem situația în care șefii instituției căreia vrem să ne adresăm verbal, au avut bunul simț să se conformeze legii și să stabilească “un program minim” pe care l-au “afișat la sediul acesteia și care se va desfășura în mod obligatoriu în timpul funcționării instituției, incluzând și o zi pe săptămână, după programul de funcționare”. Adică, conform legii, colportorii de vorbe ai instituțiilor publice ar trebui să aibă stabilit de către șefii lor o zi pe săptămână în care să aibă nițel program și în afara orelor de program – o zi în care să nu rupă ușa în drum spre casă după ce au câștigat campionatul intern de Solitaire!
Poate se laudă careva din mass media clujeană că știe produce dovada existenței vreunui astfel de program în vreuna dintre instituțiile publice clujene? Hai, că mai pun o ladă de bere la bătaie.
Și, ajungem unde ne interesează pe noi, aceștia din mass media cel mai mult: Conform Art. 8.5., “Informațiile de interese public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau del mult 24 de ore”.
Zău, madam Buzatu? În scris, nu? Când vor mușchii mătăluță, nu? Cu reclamație la CNA și dare în judecată, nu? Cu solicitare în scris de sincron? Cum ar fi să-ți regăsești bunul simț și să aplici conform prevederilor legii? Poți să-l tragi de mânecuță și pe Exelența Sa Emil Boc să te lase să-ți faci datoria. Adu-i aminte cum dădeai cu el de pământ când erai redactor șef la Bună Ziua Ardeal și știai să-l critici din orice poziție, regăsește-ți starea critică și aplică cu bun simț. Iar dacă nu te lasă, cu demnitate, dă-ți demisa. Te apărăm noi. Pe bune, nu din vârful buzelor!
Oricum, avertizăm pe această cale instituțiile publice clujene că începem să ne adresăm instituțional inclusiv organelor și organismelor internaționale în legătură cu așa zisa transparență și voință de comunicare pe care o practică. Că vom avea grijă să informăm internațional cu privire la ipocrizia comuncațională a administrației Boc-Tișe.
Așa că țineți minte măcar atât:
“Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, conform legii”. Atât în scris, cât și verbal.
“Orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligația să pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7, contactele de achiziții publice” – și nu să invoce secretul de serviciu și alte tertipuri așa cum au făcut-o până acum.
“Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor calsificate și constituie informații de interes public”. Avertizăm pe această cale că orice refuz nejustificat de a comunica cu noi îl vom încadra în această categorie a favorizării sau ascunderii unei încălcări a legii și o vom trata în materialele noastre ca atare.
ATRAGEM ATENȚIA ÎN MOD SPECIAL LUI EMIL BOC ȘI LUI ALIN TIȘE (dar și celorlalți șefi de instituții publice clujene) că AU OBLIGAȚIA (Art. 17.1) SĂ ORGANIZEZE PERIODIC, DE REGULĂ O DATĂ PE LUNĂ, CONFERINȚE DE PRESĂ. Că au OBLIGAȚIA (Art. 18.1) SĂ ACORDE FĂRĂ DISCRIMINARE ACREDITARE ZIARIȘTILOR ȘI REPREZENTANȚILOR MIJLOACELOR DE INFORMARE ÎN MASĂ. Că pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și CARE NU PRIVESC OPINIILE EXPRIMATE ÎN PRESĂ DE RESPECTIVUL ZIARIST în condițiile și în limitele legii.
Și de asemenea, atragem atenția că (Art. 20) “Mijloacele de informare în masă NU AU OBLIGAȚIA SĂ PUBLICE informațiile furnizate de autoritățile sau de instituțiile publice”.
Trecem peste capitolul „Sancțiuni”, că este cam pus de sanchi – deși există posibilitatea de a atrage instituția în contenciosul administrativ pentru refuzul nejustificat de a pune informații publice la dispoziția petentului. Și reiterăm ce am afirmat mai sus: vă facem celebri în lume ca pe niște autorități netransparente despre care puteam avea suspiciunea legitimă că ascunde fapte contrare legii.