Editorial

Despre cum Big Brother umblă cu Big Șopârla

Poate ați uitat de anul trecut până acum, dar Decizia Curții Constituționale în materia interceptărilor, care obligă Serviciul Român de Informații să iasă din jocul anchetelor penale, a starnit reacții aprinse, obligând o parte din societatea civilă și „formatorii de opinie” să-și arate epoleții, mai ales după ce șeful civil al SRI, Eduard Hellvig s-a plâns că nu se va mai putea ocupa, chipurile, de combaterea terorismului.

Așa că, dacă cei de la SRI au zis că nu sunt de acord cu deciziile CCR, au venit civilii din civilie să ne explice cum, în numele “luptei contra terorismului și a corupției” ele trebuie revizuite. Că ce zice CCR este valabil numai când trebuie dat jos Băsescu. Dar cum Băsescu nu mai este, ni se bagă șopârla “luptei”.

Dar se bagă gata bolnavă, căci SRI nu este o “putere” a statului, ci un serviciu aflat sub control parlamentar. Care așa bolnav penal cum este, e rezultatul unor alegeri libere, democratice.

Încă de anul trecut trebuia ca cineva să le dea “la loc comanda” civililor din societatea civilă și să-i roage pe șefii SRI să facă bine să respecte deciziile CCR și să nu le comenteze în public. Cu atât mai puțin să amenințe judecători, așa cum au făcut, căci Constituția e valabila și pentru SRI și pentru directorul instituției.

Fosta Securitate avea atribuții depline de cercetare penală. Făcea dosare, aduna probe. Nu ne dorim ca acest lucru să continue, ci dorim profesionalizarea ofițerilor de poliție judiciară și a parchetelor. Pentru că, dacă dăm pe mâna serviciilor să le facă treaba (așa cum s-a întâmplat până acum) slăbim de fapt instituții-cheie ale statului: poliția și parchetele. Și umplem de frică pamperșii judecătorilor care uită să-și mai facă corect datoria.

Deci: cui acordăm puterea și cine-i veghează pe cei care ne veghează? Că, la ora la care vorbim, răul s-a produs: ofițeri superiori ai SRI se însoresc cu politicieni pe plaje exotice, iar când se satură de ei ni-i servesc reci la Beciul Domnesc.

Să nu uităm că Sebastian Ghiță, înainte de a fi infractor, era pentru SRI persoană cu „informații de interes pentru securitatea națională”. Și câte astfel de “pesoane” sunt infiltrate în toate domeniile vieții social-politico-economice din România?

Că tot veni vorba despre șopârle… Într-un interviu destul de anost acordat într-o seară de sâmbătă a anului 2015 “jurnalistului” Dan Andronic în emisiunea “Lumini și Umbre” de la B1TV, după ce a ameninţat pe toată lumea cum va avea de suferit de pe urma teroriștilor (cu un an înainte, tot acesta era Ordinul de Zi pe Unitate), Maior s-a împăunat, către final, că are ofiţeri acoperiţi în presă „ca şi în alte state democratice”.

Nu știu cum este în alte state democratice să servești Patria de la două țâțe – și nici cum ne toarnă unii numai din patriotism remunerat, dar, un an mai târziu, mi-au sărit în ochi (și m-au zgâriat la urechi) atacurile concertate din mass media la adresa odioasei Curți Constituționale – cu linie directă la Daniel Morar, acuzat de lovitură mortală dată Legii Big Brother – și, implicit, luptei anticorupție (băsistul naibii!)…

Acum că Florian Coldea a fost retras din dispozitiv și SRI a fost acuzat public că ar sta în spatele manifestațiilor împotriva borfășismelor lui Liviu Dragnea și guvernul său de servili gudurăi, problema se pune mai acut: în cine să avem încredere?

Căci știm apucăturile SRI de ex-Securitate (oricum “serviciul” colcăie de urmașii direcți ai foștilor ofițeri ceaușiști, iar cine a scăpat pe de lături, fără “origini sănătoase”, a fost școlit/îndoctrinat de către foști securiști). Și știm ce hram de aproape neica nimeni (profesional) poartă majoritatea șparlamentarilor din Comisia de Control a SRI – Ghiță a fost în acea Comisie; unul ca Horia Nasra, șeful interimar al PSD Cluj, este în aceasta: un ins fără CV profesional, fără altă recomandare decât cea de obedient al partidului.

Iar declarația dată ieri de Helwig cum că “le spun tuturor că SRI are instrumente validate în timp să se apere atât pe el, dar mai ales pe cetățenii României”, nu este în măsură să ne liniștească. Într-adevăr: “un SRI slab ar însemna o Românie dezarmată în fața inamicilor”.

Dar cine l-a slăbit pe acest SRI măcar sub aspectul pierderii încrederii în profesionalismul lucrătorilor lor? Da, exact acești lucrători ieșiți la măsline și atenții cu „supraveghetorii” lor și care ne-au infiltrat și în domenii în care legea le interzice explicit să o facă, precum Justiția.

Deci: câți ne lucrează sub acoperire doar din simplă obligație față de securitatea națională?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *