Din oras

Descoperiri uluitoare in subsolurile Manastirii Franciscane de la Cluj

Arheologia a fost intotdeauna un spectacol”. Acesta a fost fraza cu care arheologii care au sapat in subsolurile Manastirii Franciscane i-au intampinat pe ziaristi si curiosi azi, la final de cercetare. In saptamanile in care au scormonit pamantul din curtea si din pivnitele monumentului istoric au desfiintat o legenda, au creat alta si au gasit posibilul sediu al ministerului de finante de atunci al Daciei Porolissensis.

“Spargatorii de mituri”

S-au sapat 150 de metri patrati si s-au facut 10 sondaje arheologice, timp in care arheologii au avut parte de nenumarate surprize. De departe, cea mai faimoasa descoperire este cea a scheletelor botezate Romeo si Julieta de Cluj, fiind vorba de un cuplu ingropat in aceeasi groapa, tinandu-se de mana. In timp ce povestea lor, imbogatita de imaginatia oamenilor facea inconjurul tarii, o alta legenda clujeana era desfiintata de descoperirile arheologilor. Se spune ca pe locul actualei Biserici Franciscane exista o mai veche biserica parohiala.

“S-a incetatenit in constiinta colectiva a clujenilor ca sub aceasta biserica ar fi prima biserica parohiala a orasului, mai veche decat cea din Piata Unirii, dar aceasta legenda dispare in favoarea zidurilor romane descoperite in subteran. Am gasit in schimb o absida apartinand unei capele auxiliare a manastirii, inghesuita intre zidurile romane”, a aratat dr. Adrian Rusu, unul dintre conducatorii cercetarilor arheologice.

Sapaturile au mai dovedit faptul ca zidurile romane au fost reutilizate in fundatiile cladirilor medievale. De asemenea s-a gasit o cladire mare, cel mai probabil o cladire publica.

“Sunt sanse sa fie sediul procuratorului financiar – un fel de minister de finante – al Daciei Porolissensis”, a explicat Viorica Rusu-Bolindet, arheolog specialist in epoca romana.

Cei prezenti au putut vizita o parte din santierul arheologic, de departe cea mai captivanta parte fiind cea a criptelor amenajate in secolul XVIII, fiind si acestea strabatute de zidurile Napocii romane.

Orasul Cluj-Napoca, nu numai ca este un asezamant arheologic de amploare, dar poate oferi constant spectacole arheologice. Grija pentru monumentele sale este disproportionata fata de ambitia de a deveni capitala culturala europeana”, au atras atentia arheologii, facand referire la faptul ca intreg ansamblul monumental are nevoie de lucrari de reabilitare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *