Culoarul Somesului si Canalul Morii, cursurile principale de apa ale orasului, au fost propuse sa devina monumente istorice protejate inca din anul 2004. De mai bine de un deceniu, apa de pe Canalul Morii curge imbibata de promisiuni electorale. Doar 800 de metri au fost reabilitati in centrul orasului in timp ce la periferie buruienile, malul si PET-urile obtureaza cursul apei. Ziar de Cluj va expune cum arata Canalul de la izvoare (barajul din Grigorescu) pana in cartierul Marasti, in zona fostei mori de pe strada Buftea.
Canalul Morii este o ramura artificiala a raului Somesul Mic si strabate de la vest la est, pe o lungime de 7,2 kilometri, aproape intreg centrul municipiului Cluj-Napoca. In Evul Mediu a fost construit incepand cu 1558, pentru a alimenta cele 12 mori ale orasului, fiind totodata principala sursa de apa a Cetatii. In anul 2004 arhitectul Virgil Pop a prezentat un studiu care privea zonele protejate ale municipiului in noul Plan Urbanistic General ( PUG). Atunci au fost propuse municipalitatii sa devina monumente istorice protejate atat culoarul Somesului, cat si Canalul Morii.
“Am incercat ca aceasta zona sa fie considerata monument istoric. Ma refer la traseul Somesului care este definitoriu pentru oras si la Canalul Morii care are un farmec deosebit. Aceste doua elemente reprezinta o schimbare de atitutine in ceea ce priveste evaluarea si delimitarea zonei istorice”, a explicat arhitectul Virgil Pop in 2004.
Ideea amenajarii in scop turistic a Canalului Morii apare in promisiunile tuturor liderilor politici si a fost impartasit de catre majoritata consilierilor de la acea vreme. In 2004, aflat la primul sau mandat de primar, Emil Boc declara ca au fost rezolvate problemele de proprietate asupra Canalului Morii si ca municipalitatea va cauta solutii tehnice si de finantare a amenajarii acestuia.
“Am facut primul pas necesar. Canalul Morii a trecut in proprietatea si administrarea municipalitatii. De acum incolo, trebuie sa lasam specialistii sa ne indice cea mai buna solutie. Si apoi vom cauta fondurile necesare punerii in practica a celui mai bun si viabil proiect”, a declarat in 2004 primarul Emil Boc.
Elaborarea unui studiu in urma cu 5 ani, asupra calitatii apei din Canalul Morii releva faptul ca, din punct de vedere al controlului microbiologic, numarul bacteriilor la 100 de ml de apa la intrarea in oras aproape ca se dubleaza la iesire, fapt ce incadreaza apa Canalului Morii in categoria apelor impure. In timpul traversarii orasului apa se incarca de aproximativ opt ori mai mult cu microbi de origine fecala ceea ce demosntreaza, inca o data, ca in nenumarate puncte ale municipiului sunt deversate ape de canalizare in Canalul Morii.
“Nu vom putea amenaja decat acolo unde ambele maluri sunt proprietatea noastra. Daca un mal e fundatia unei case particulare, acolo nu vom putea interveni. In al doilea rand, va trebui dirijat un flux mai mare de apa si aici, in prealabil, Compania de Apa Somes trebuie sa rezolve intai cele cateva zeci de canalizari care se deverseaza direct in Canalul Morii”, a afirmat in 2004 Sorin Apostu, pe atunci director tehnic al Primariei Cluj-Napoca.
Dupa aproape un deceniu de studii si de cautat solutii de finantare din partea oficialilor, Canalul Morii este departe de a fi intregrat in circuitul turistic si architectural al unui oras de cinci stele cum este Cluj-Napoca.
La intrarea pe canal din zona barajului de la capatul cartierului Grigorescu ratele si-au facut cuiburi printre ramurile de copaci si resturi de obiecte eletrocasnice aruncate pe maluri. Pe aleea de pamant de langa cursul de apa accesul pietonilor este curmat brusc de o poarta metalica verde si de un panou care te atentioneaza ca te afli intr-o zona privata. Ca pieton poti ocoli, prin noroi , cu riscul de a aluneca in apa, ineptia de proprietate privata tolerata de Primarie. Dupa circa 400 de metri inainte sa ajungi in zona Parcului Iuliu Hatieganu cetatenii pot intalni numerase puncte de trecere peste Canal, formate peste conductele de termoficare si apa, aflate in spatele blocurilor de pe strada Plopilor.
Odata ajuns in zona Salii Sporturilor Horia Demian si mai apoi in zona strazii Cardinal Iuliu Hossu, cursul de apa devine din ce in ce mai murdar si plin de PET-uri, iar aluviunile au creat adevarate insulite cu iarba. Pana sa atinga zona reabilitata a strazii Andrei Saguna, starea de degradare a Canalului Morii este exponentiala. Mizeriile si deversarile de la canalizare au fost acoperite de administratia clujeana pe strada Argesului, dar se regasesc in dreptul liceului Nicolae Balcescu.
Balustradele de beton ce marginesc Canalul Morii in zona vechii mori de pe strada Buftea stau sa cada in apa, iar fauna intalnita in cartierul Grigorescu a disparut. Nicio rata sau alta forma de vietate, in afara de microbi si bacterii. La revenirea in raul Somes, Canalul Morii ajunge, dupa cei 7,2 km, o adevarata groapa de gunoi, unde pe langa resturile orasului se revarsa si neputinta autoritatilor de a transforma intr-un obiectiv turistic acest curs de apa.
Daca dupa zece ani de cand a revenit in administrarea Primariei au fost reabilitati cu 3,5 milioane de lei 500 de metri, si acestia doar in zona centrala a orasului, cati ani mai trebuie sa curga pe Canalul Morii ca acesta sa fie un obiectiv turistic care sa atraga vizitatori din toata lumea?
Foto:Eugen Olariu