Una dintre cele mai asteptate dezbateri ale Zilelor Culturale Maghiare a fost cea sustinuta de sociologii Vasile Dancu si Horvath Istvan, alaturi de avocatul Eckstein Kovacs Peter: Cine este celalalt si ce vrea? – dialog amical si intercultural pentru demontarea stereotipurilor. Inghesuiti intr-o sala mica de la Casa Tiff, cu probleme cu sonorizarea, totusi cei trei au reusit sa sustina o discutie antrenanta, chiar daca a alunecat mai mult in sfera politica si s-a discutat relativ putin despre stereotipuri si demontarea lor. In concluzie, cei trei invitati au fost de acord ca este timpul pentru proiecte.
“S-a discutat prea mult aceasta tema a convietuirii, al lucrului pasnic, asta se intampla in fiecare zi mult mai firesc decat am putea face noi intr-o asemenea dezbatere. Mi-am adus aminte ca am debutat cu Pista (Istvan Horvath – n.red.) fulminant in sociologie in anii ’90 si incercam sa gasim stereotipuri, sa vedem ce-i cu stereotipurile astea interetnice, cum se nasc, cum am putea sa le omoram, cum ar putea sa dispara stereotipurile. Atunci cand exista stereotipuri, negative, pozitive, inseamna ca celalalt exista, inseamna ca existam amandoi. Faptul ca noi romanii spunem ca unguroaicele sunt mai focoase, sau ungurii spun ca romancele sunt mai interesante asta inseamna ca exista cotidianitate si exista viata comuna. Aici este o viata armonioasa, ne tinem la distanta unii pe altii, dar nu am reusit sa facem proiecte. Asta este o provocare, dupa parerea mea, sa ne definim orasul dintr-o viziune comuna”, a aratat profesorul Dancu.
Acesta este de parere ca noua lege a partidelor politice da posibilitatea sa se nasca un nou subiect politic: comunitatea.
“Mereu am discutat despre subiecte politice sau administrative inventate de istorici. Sociologii ar spune ca este mai importanta comunitatea decat judetul, sau decat regiunea. Politic insa intr-un stat foarte centralizat cum este Romania important este centrul. Eu cred ca se naste acum posibilitatea de a aduce comunitatea ca subiect politic important, subiect politic national”, spune el.
De asemenea, este de parere ca in loc de discutii la diverse conferinte, ar fi mai util comunitatii sa se realizeze lucruri concrete.
“Dincolo de discutii despre stereotipuri si interculturalism ar fi mult mai interesant sa facem lucruri practice impreuna, pornind de la lucruri minime. Exista o comisie romano-maghiara din 1986 care incearca sa scrie istoria Transilvaniei impreuna, au scris ceva dar nu au reusit sa scrie intr-un fel in care sa fie un consens in aceasta chestiune”, a subliniat Vasile Dancu.
Istvan Horvath a punctat faptul ca relatiile romano-maghiare s-au imbunatatit in ultimii 20 de ani.
“La nivel cotidian relatiile interetnice s-au imbunatatit, oamenii considera la nivel local relatiile romano-maghiare mult mai bune, dar la nivel national lucrurile nu stau asa. Exista o discrepanta intre ungurul vecin prieten si ungurul nespecificat dusman. Pe de alta parte avem casatoriile mixte, la Cluj 50% sunt casatorii mixte, ceea ce reflecta faptul ca aceste granite nu sunt foarte rigide. Relatiile romano-maghiare s-au dedramatizat din ’96 incoace, dar chiar daca s-au dedramatizat relatiile nu avem o baza ideologica comuna pe care, dincolo de nivelul cotidian, sa putem sa reconstruim, chiar daca exista aderenta. Vorbesc de situatia casatoriilor mixte, vorbesc despre cativa indivizi liberali, pentru ca maghiarii au ideea unei societati paralele, romanii au situatia unei integrari tipice minoritatilor mici din Romania, in care exista o identitate politica romaneasca asumata. In aceste doua proiecte, chiar daca UDMR a fost la guvernare, nu a existat niciodata un dialog. In sens ideologic n-a fost pusa baza, nu s-a constituit un consens”, a aratat Horvath.
“Desigur, de aceea am vorbit despre lucruri practice, nu ideologic. Pentru ca acum daca ne-am pune sa unim Romania cu Ungaria sa facem o tara puternica, pe tine te-ar omori ungurii si pe mine romanii. Pentru ca asa functioneaza istoria. Istoria e facuta cu dusmani, asa cum spuneai”, a replicat Vasile Dancu.
Avocatul Eckstein a profitat de prezenta sociologilor, care “au toate cifrele” si a mutat discutia catre regionalizare.
“Putem sa vedem steaguri cu Transilvania, avem site-uri care vorbesc de Transilvania, problema este cum definesc romanii si ungurii acest ardelenism? In momentul acesta este definit intr-o ideologie atat de puternica incat nu exista cale de constructie impreuna a unei ideologii. Adica am senzatia ca romanii ardeleni vad Ardealul intr-o perspectiva a lor, ungurii il vad intr-o alta perspectiva. Nu se intersecteaza. Exista o tendinta de separarare in Transilvania pentru ca asa ne-am construit identitatea si inca nu s-a inventat altceva pentru identitate decat istoria. Istoria militara. N-am fost invatati ce s-a intamplat de exemplu in Clujul economic sau macar in Transilvania din punct de vedere economic. Lectia de economie este una pe un semestru la copii, in rest, razboaiele, inventate sau nu, victoriile, inventate sau nu, astea dau esenta istoriei. Si noi n-am iesit inca din acest lucru”, arata Dancu.
Acesta spune ca din sondajele sale reiese ca romanii si maghiarii sunt uniti atunci cand vine vorba de un “dusman” comun: tiganii.
“Am cautat de multe ori facand sondaje pe teme interetnce ceva care sa ne apropie foarte mult, un element care sa apropie ungurii si romanii din Transilvania si singurul indicator unde avem aceleasi cifre, in afara de respingerea politicii, este respingerea tiganilor. Ne-am intalnit pe o chestiune de intoleranta, mai degraba decat pe una de toleranta.Ii respingem pe tigani cu aceeasi ura, ca sa spunem asa, a fost singurul indicator pe care l-am gasit”, a explicat acesta.
“M-am gandit ca o buna colaborare, o mai mare deschidere in comunitatile noastre este primul lucru care se poate face, dincolo de ideologii, sa nu ne intrebam tu pe cine iubesti, ce erou ai important, tu ce citesti? Asta e mai putin important daca ne referim la reconstructia comunitatilor noastre din Transilvania, de multe ori a fost mutilata de diversele evenimente ale istoriei, s-a schimbat compozitia demografica, asta nu se mai poate intoarce inapoi. Ar trebui sa vedem cum utilizam aceasta viata a noastra, cum gasim solutii comune. Batalia asta pentru placute, sau pentru insemne mi se pare ca este o joaca de copii”, a mai expus Dancu.
Eckstein a vorbit despre cauze comune care au unit atat romanii, cat si ungurii si a dat exemplu campania Rosia Montana.
“Din punctul meu de vedere sunt mai multe lucruri care ne unesc decat care ne despart”, a concluzionat acesta.
“E foarte greu sa ne apucam de ideologii, poate ca trebuie sa ne apucam de proiecte. Daca nu am scos in 25 de ani ceva ideologie desteapta care sa mearga, avem toate sansele sa mai traim asa 25 de ani fara sa faca nimeni”, a fost de parere si Istvan Horvath.