Deși cursurile online au devenit obligatorii pentru elevi, după prelungirea stării de urgență, ministrul Educației, Monica Anisie, asumă obligativitatea dotării copiilor cu echipamente digitale doar din toamnă: „Dacă cumva, Doamne fereşte, ne vom întâlni cu aceeaşi situaţie pe care o avem astăzi în septembrie, atunci trebuie să fim pregătiţi. Să nu mai existe ceea ce este astăzi”, a declarat ministrul.
Lipsa de viziune a ministrului Educației în privința învățământului românesc, confruntat cu necesitatea transferării orelor în spațiul online, pare să devină tot mai evidentă în contextul în care în spațiul public s-au făcut auzite mai multe propuneri din partea specialiștilor și experților în educație ori a reprezentanților sindicatelor. Deși Ministerul Educației nu a reușit să digitalizeze învățământul prin adoptarea unor măsuri absolut necesare, specifice unei stări de urgență, astfel încât mai ales elevii din mediul rural ori cu posibilități financiare reduse să beneficieze de laptopuri, calculatoare, tablete inteligente și telefoane, pentru a putea participa la cursurile devenite obligatorii conform Ordinului de Ministru semnat de Anisie, acum ministerul asumă o asemenea provocare pentru la toamnă.
De altfel, după cum nota recent profesorul universitar Mircea Miclea, ministerul trebuia să lucreze deja la anumite scenarii pentru revenirea parțială a elevilor la ore, acolo unde riscurile epidemiologice sunt reduse, tocmai pentru ca învățământul românesc să fie pregătit pentru situațiile imprevizibile care pot apărea din toamna acestui an.
Din păcate, deși ministrul Monica Anisie a avut cel puțin două consultări la nivel înalt, chiar cu președintele Klaus Iohannis, fost profesor de fizică și un meditator cu experiență, Ministerul Educației nu a reușit să adopte o strategie unitară nici în privința reluării cursurilor, nici în ceea ce privește digitalizarea educației:
„Dacă cumva, Doamne fereşte, ne vom întâlni cu aceeaşi situaţie pe care o avem astăzi în septembrie, atunci trebuie să fim pregătiţi. Să nu mai existe ceea ce este astăzi. Pentru că haideţi să fim sinceri, am fost puşi într-o situaţie cu care România nu s-a mai întâlnit şi nimeni în lume nu s-a mai întâlnit. Prin urmare, a trebuit să luăm măsuri într-un moment de criză”, a declarat Monica Anisie pentru observator.
Cum măsurile pe timp de criză n-au mulțumit pe toată lumea, Monica Anisie are planuri mari pentru toamnă.
De altfel, în ianuarie 2020, Monica Anisie declarase că nu ar avea în ce să investească cei 6% din PIB promiși pentru învățământ, procent ce nu a mai fost alocat niciodată educației românești:
„Guvernul și partidele politice nu sunt dispuse să investească în Educație pentru că Educația nu produce voturi la următorul ciclu electoral.
Orice intervenție semnificativă în Educație își arată roadele doar după cinci ani, deci, practic nu câștigi voturi dacă investești în educație și atunci toate partidele, din ’90 până acum, văzând că educația nu aduce voturi, spuneau în 15 septembrie că este prioritate națională, după care când alocau bugetele…
Ca și acum, acest guvern care a văzut rezultatele la PISA a alocat 2,7% din PIB pentru Educație.
Eu mi-am dat demisia în 2005 pentru 3,7%, deci 3,7% din PIB-ul de atunci, dar era 3,7%, acum e 2,7%.
Ce putem să spunem despre acest guvern?!”, afirma universitarul clujean Mircea Miclea în contextul derapajului ministerial al Monicăi Anisie.
Monica Anisie, ministrul Educației: Îmi propun ca până la toamnă să nu mai existe niciun copil care să nu aibă acces la tehnologie, la învăţarea asistată de tehnologie
De altfel, Mircea Miclea este singurul ministru al Educației din România care și-a dat demisia din funcție fiindcă nu a primit 6% din PIB, cât ceruse Guvernului pentru Educație, pentru a putea face reformele propuse.
Legea Educației nr 1/2011 prevede încă de la aprobare că Educația primește minimum 6% din PIB anual. Articolul a fost suspendat prin diverse acte normative în fiecare an. Cel mai recent a fost suspendată aplicarea bugetului de 6% din PIB pentru Educație prin PUG 114/2018, Ordonanță modificată fundamental de actualul Guvern Orban, însă articolul care prevede amânarea până în 2022 a prevederii de 6% din PIB pentru Educație a fost lăsat neatins.
Recent, în cadrul unui interviu pentru observator, Monica Anisie a declarat:
„În acelasi timp, Ministerul Educatiei va pregăti și lecții filmate.
Cine le-ar putea face? Profesori voluntari avem și acum.
Sperăm ca în toamnă să avem puse la punct toate lecțiile. Înregistrăm pentru toate clasele și la acele materii la care putem face lucruri interesante pentru elevi. Foarte greu am putut identifica și spații în care să filmăm.
Sperăm ca din momentul în care nu vom mai avea stare de urgență să putem să ne întâlnim și să facem filmările”, a afirmat ministrul Educației.
Din păcate, de la debutul stării de urgență și realizarea orelor online, numai în județul Cluj, un număr de 5000 de elevi nu au participat la cursuri din cauze obiective: lipsa dotării corespunzătoare cu laptopuri și tablete inteligente ori absența internetului.
Actualul ministru al Educației, Monica Anisie, este recunoscut și pentru derapajul pe care l-a înregistrat la începutul anului 2020, atunci când a realizat o serie de vizite „inopinate” prin școlile din mediul rural, însoțită de reprezentanți ai mass-mediei de casă ai PNL, pentru a asculta sub ușile claselor modul în care sunt desfășurate orele.
Acest aspect a stârnit o reacție dură din partea părinților, reprezentanților sindicali și a opiniei publice.
Guvernul Orban a acordat Educației doar 2,7% din PIB din Bugetul 2020, iar Cercetarea e la un minim istoric de 0,12%.
Angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice.
Spre exemplu, anul trecut Cercetarea primise o alocare de 0,18% din PIB, iar acum aceste cheltuieli sunt de 1,4 miliarde lei, adică 0,12% din PIB.
Cheltuiala guvernamentală pentru Educație în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, iar procentul din 2017 cheltuit de Guvern pentru acest domeniu a fost cel mai mic din perioada 1995-2017, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2017, procentul din PIB cheltuit pentru Educație a fost de 2,8, cu 1,8 puncte mai puțin decât media Uniunii Europene.