Cum „sărbătorește” Alin Tișe cei 9 ani de la evacuarea romilor de pe Coastei: se dă în spectacol la Pata Rât

Brusc, tema deșeurilor a devenit un subiect de interes pe final de an. Încă o temă ce poate fi exploatată electoral. Cum nici porcul nu se-ngrașă în ajun de Crăciun (a fost tăiat deja), nici problema gunoaielor în care se zbate Clujul, la propriu, nu poate fi rezolvată acum. Însă, în condițiile în care în data de 17 decembrie se împlinesc 9 ani de când zeci de familii au fost evacuate forțat și ilegal, în plină iarnă, mutate în zona Pata Rât la aproximativ 800 de metri de rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca și la cca 200 metri de depozitul de deșeuri chimice, iar activiștii clujeni - cei care nu vor ca uitarea să se aștearnă peste ilegalitățile coordonate de administrație - vor organiza un marș în privința dreptului la locuire pentru a semnala condițiile inumane în care continuă să locuiască zeci de familii de la Pata Rât. Pentru a aduce în atenția publicului situația celor defavorizați, soarta cărora a fost dată uitării de cei mai mulți dintre noi. 

Acesta pare a fi contextul în care pe „felia” gunoaielor intră și USR Cluj. Iar președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Păunel Tișe - răspunzător direct pentru rampa de colectare a gunoaielor de la Pata Rât, care a fost transformată dintr-una temporară în una permanentă, iar asta întrucât sistemul de prelucrare a deșeurilor Clujului nu este funcțional nici la cca zece ani de la începerea lucrărilor - organizează o conferință de presă pentru a oferi explicații în privința eșecului acest proiect vital pentru sănătatea clujenilor.

USR Cluj: „Deșeurile din Cluj nu sunt o prioritate pentru administrația județeană”

„Consiliul Județean Cluj și-a anunțat incapacitatea de a finaliza Centrul de Management Integrat al Deșeurilor exact în ziua învestirii Guvernului Orban, mizând că va trece neobservat anunțul. Tot atunci a propus crearea unui grup de lucru care să includă mai mulți specialiști și care să spele rușinea administrației județene.

Între timp a avut loc o ședință de consiliu la care subiectul CMID nici măcar nu a fost pe ordinea de zi. Nu s-a spus niciun cuvânt și nu s-a prezentat vreo informare despre grupul de lucru. Asta dovedește încă o dată dezinteresul administrației pentru problema deșeurilor din județ”, notează reprezentanții USR Cluj. 

Chiar și la acest capitol, cel al prelucrării deșeurilor, Clujul poate lua exemplu de bune practici din alte zone ale țării: modelul de Sistem Integrat de Management al Deșeurilor funcțional pe care ni-l oferă județul Covasna sau alte modele de inițiativă privată precum cel de la Odorheiu Secuiesc și Oradea ar trebui să inspire autoritățile județene clujene. 

Ce măsuri de urgență poate lua Clujul în privința deșeurilor? Operaționalizarea stațiilor de transfer existente și care momentan sunt neutilizate, investiții în noi stații de transfer care să deservească suficient tot județul, o platformă de compost și operaționalizarea stației de sortare sunt câteva exemple de măsuri care se pot aplica de îndată, până la finalizarea CMID.

Pe termen lung însă, administrația județeană clujeană trebuie să propună o strategie, apreciază reprezentanții USR Cluj. Încă o strategie? De altfel, Strategia de Dezvoltare a Clujului 2014-2020 a fost dată uitării chiar de către cei care trebuiau să o aplice: Primăria municipiului Cluj-Napoca. 
Despre aceste aspecte puteți citi și:

Ce am aflat din Ședința Consiliului Civic Local: peste 70% din obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Clujului nu au fost realizate, iar planul zace la sertar

Depozitul de Deșeuri de la Pata Rât: în loc de rezultate, conferințe

Ei bine, în contextul în care Centrul de Management Integrat al Deșeurilor este nefuncțional, la cca zece ani de la începerea lucrărilor - un proiect care a stors la propriu din bugetul public zeci de milioane de euro, în condițiile în care rampa de gunoaie de la Pata Rât nu a fost închisă conform promisiunilor făcute chiar de către președintele CJ Cluj - Alin Tișe anunță organizarea unei conferințe chiar la Pata Rât, locul nemijlocit de trai pentru zeci de familii marginalizate, excluse din Clujul de 5 stele, care au fost uitate de administrația locală și cea județeană deopotrivă și care continuă să sălășluiască în imediata apropiere a acestei zone infecte:

CITEȘTE ȘICentrul de prelucrare a gunoaielor: „soluția” la care au recurs autoritățile. „Clujul va ieși de pe lista de monitorizare pe infringement”

„Locul desfășurării conferinței este Pata-Rât, depozitul de deșeuri, la intrarea dinspre centura ocolitoare”, anunță Consiliul Județean Cluj prin intermediul unui comunicat. 

CITEȘTE ȘIRomii sunt pregătiți să se mute în cartierele din Cluj-Napoca. Cum îi vor primi oamenii din oraș? - VIDEOREPORTAJ

De tristă amintire - 17 Decembrie 2010 – Ziua Împotriva Evacuărilor

Cu ocazia comemorării a 9 ani de la mutarea forțată a zeci de persoane de etnie romă de pe strada Coastei în proximitatea rampelor de deșeuri de la Pata Rât, în data de 17 decembrie, marți, va fi organizat un mars pentru drepturile chiriașilor și împotriva evacuărilor. 

Dacă vă întrebați care este legătura dintre drepturile chiriașilor și deșeurile Clujului, răspunsul este cât se poate de simplu: în proximitatea rampelor de gunoi, care au crescut de la un an la altul, continuă să locuiască cetățeni marginalizați.

Pe final de an, în 17 decembrie 2010, familiile de pe strada Coastei au fost evacuate și mutate în zona Pata Rât la aproximativ 800 de metri de rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca și la cca 200 metri de depozitul de deșeuri chimice. Aproximativ 350 de persoane, marea lor majoritate de etnie romă, au fost nevoite să se așeze în cele 10 module construite de autoritățile locale. 

Peste 30 de familii, lăsate fără adăpost de autorități pe vreme de iarnă.

Până în prezent, diverși reprezentanți ai comunității de la Pata Rât pledează în ședințele de Consiliu local pentru propria cauză – cea a locuirii. 

Marginalizarea, altfel spus excluderea unor categorii vulnerabile de persoane, a fost unul dintre motivele pentru care municipiul Cluj-Napoca nu a devenit Capitală Culturală Europeană 2021. 

În continuare, tema integrării sociale, precum și a locuințelor pentru persoanele defavorizate reprezintă o lecție pe care Primăria municipiului Cluj-Napoca, la cârma căreia se află de ani buni Emil Boc, nu reușește să o învețe, să își asume integrarea persoanelor vulnerabile. 

CITEȘTE ȘI: La 8 ani de la evacuarea forțată a romilor de pe Coastei, situația acestor cetățeni ai Clujului a rămas neschimbată

Recent, un număr de 50 de familii din Pata Rât, alături de Fundația Desire, au dat în judecată Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și S.C. Salprest Rampa S.A. în privința condițiilor de locuire de la Pata Rât. Putem afla în curând dacă se poate locui în mediul toxic din aria rampelor de deșeuri.

Mai mult chiar, la ședința de Consiliu local din 21 11 2019, Emil Boc a părăsit sala de ședință tocmai când în dezbatere se afla procesul pierdut de Primăria Cluj-Napoca în cazul locuințelor sociale, moment în care câțiva localnici din zona Cantonului și-au exprimat nemulțumirile privind lipsa soluțiilor și amânările nesfârșite ale administrației locale în cazul persoanelor defavorizate, excluse și nevoite să locuiască la periferia orașelor, printre gunoaie.

În decembrie 2010 Primăria Cluj-Napoca a evacuat 76 de familii de romi de pe strada Coastei și le-a mutat în mod abuziv lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, în locuinţe construite de Primărie. Nouă ani mai târziu, acești oameni locuiesc în continuare la câteva sute de metri de munți de gunoaie și lichide toxice.

În 2015 rampa veche s-a închis, dar nu este ecologizată nici azi. Tot atunci, autoritățile au deschis două rampe noi. În 2019 una dintre ele s-a extins la cinci platforme. Rampa de deșeuri industriale periculoase din zonă are autorizație valabilă până în 2022. Aceasta este o dovadă clară de rasism de mediu. Autoritățile clujene au trimis persoanele de etnie romă să locuiască la periferia societății, printre deșeuri, acolo unde nu există nici școli nici spitale, acolo unde aceste persoane nu pot fi văzute și auzite. 

CITEȘTE ȘI: Autoritățile clujene, acționate în judecată de 50 de familii din Pata Rât pentru condițiile inumane: „Trebuie aduse în fața legii și făcute răspunzătoare!”

Recent, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, recunoștea eșecul administrației pe care o conduce în privința punerii în funcțiune a centrului de prelucrare și tratare a gunoaielor (Centrul de Management Intgrat al Deșeurilor), anunțând organizarea unui grup de lucru care să coordoneze în continuare acest proiect, sub conducerea deputatului independent Adrian Dohotaru:

„Cu privire la proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor – SMID, Consiliul Județean Cluj și președintele acestuia exprimă regretul că acesta nu a fost finalizat până în acest moment (…). Este de așteptat ca acest grup de experți să găsească soluții suplimentare pentru finalizarea urgentă a proiectului SMID și darea lui în folosință chiar anterior termenelor contractuale existente, respectiv anul 2020”, nota Alin Tișe la începutul lunii noiembrie. 

CITEȘTE ȘI: Ce planuri are Tișe cu Dohotaru: salvatorul Centrului de deșeuri sau țapul ispășitor perfect?

Acum, același Alin Tișe anunță organizarea unei conferințe unde publicul este invitat să înghită niscaiva explicații birocratice. 

În schimb, muntele de gunoi de la Pata Rât este în creștere. 

Vă propunem să aflați, în continuare, cine este proprietarul acestor deșeuri: Primăria sau Consiliul Județean, altfel spus, Emil Boc ori Alin Tișe?

CITEȘTE ȘI: Cine este proprietarul de drept al Muntelui de Gunoi de la Pata Rât: CJ sau Primăria? Și cine este responsabilul de fapt al dezastrului ecologic

 

sursa foto/captură: adriandohotaru/paginapersonaladefacebook

Adauga comentariu