O masă bogată, cu prietenii sau cu familia, plus multe pahare de vin sunt ingredientele cele mai obișnuite ale sărbătorilor la români. Însă mâncarea și băutura, consumate în exces și fără un oarecare discernământ, pot însemna sărbători pe jumătate ratate datorită durerilor de cap sau de stomac de după.
Într-un scurt interviu, Casian de la snoblesse.ro, membru al grupului ”Les Mousquetaires du Vin” (un grup de somelieri si comunicatori care oferă experiențe complexe și Edu-tainment pentru mediul business și comunitate), a explicat, pentru cititorii Ziar de Cluj, cum trebuie gândită o masă de Crăciun, cum ar trebui să se dozeze felurile de mâncare și băuturile (având în vedere faptul că românii obișnuiesc să stea la masă multe ore), cum poate fi combătută mahmureala, ce soiuri de vin se potrivesc pentru preparatele tradiționale, dar și alte lucruri interesante legate de cultura vinului.
Ziar de Cluj: Cum ar trebui gândită o masă de Crăciun?
Casian: Dacă ar fi să ne luăm după principiile nutriționiste, probabil că ar trebui să alegem o formulă ”extrem de ușoară” și echilibrată. Dacă ar fi după regulile gastronomiei, probabil că am fi demoralizați de o complexitate la care țini ”chefii” și am renunța în favoarea restaurantelor cu stele Michelin, sau a celor pe care le considerăm cu ștaif. Dacă însă ne luăm după sfânta tradiție, lucrurile stau mult mai simplu, având în vedere preferințele culturale și culinare, gusturile individuale și obiceiurile de pe cuprinsul spațiului românesc. Însă ceea ce dictează în primul rând este bugetul alocat. Așa că, masa de Crăciun va fi un compromis între toate acestea. Sunt însă sigur că nu va lipsi carnea, cozonacii și alcoolul.
Ziar de Cluj: Având în vedere că românii obișnuiesc să stea la masă multe ore, cum ar trebui să se dozeze felurile de mâncare și băuturile?
Casian: Sigur că cel mai bun răspuns la modul general este: măsura. Însă măsurile diferă în funcție de fiecare… Ideea e ca masa și consumul de alcool să fie doar companioni excelenți pentru întâlnirile cu cei dragi, și mai puțin o obsesie culturală în sine. La noi, încă mai avem astfel de obsesii legate de consumul alimentar în termeni de volum și mai puțin de calitate. De altfel, societățile mai sărace obișnuiesc mult mai frecvent să-și onoreze oaspeții cu excesele alimentare, în timp ce cele rafinate, care au depășit stadiul precarității hranei se concentrează pe aspecte mai rafinate. Spre exemplu, de la Viena încolo, oamenii vizitează expoziții și muzee, ori merg la concerte…
Ziar de Cluj: Este adevărat că durerile de cap sunt date de amestecarea băuturilor sau este doar un mit?
Casian: Durerile de cap provin nu doar de la calitatea îndoielnică a unora dintre produsele alcoolice pe care obișnuiesc prea mulți români să le consume (de multe ori de producție artizanală dubioasă sau marfă de contrabandă), ci și din nerespectarea unor reguli importante. Spre exemplu, este extrem de important, în momentul în care se consumă mai multe tipuri de alcool (provenite fie din fermentare, fie din distilare), să știm cum trebuie consumate și în ce succesiune. Apoi există o regulă fundamentală minimală: nu consumăm alcool fără să ne fi hrănit în prealabil. O altă regulă de maximă importanță este, din păcate, prea puțin respectată de către majoritatea românilor: hidratarea! Durerile de cap provin și de la faptul că metabolizarea alcoolului solicită lichide din organism care duce la deshidratare. Cel mai sensibil organ la hidratare este creierul care, în lipsa aportului hidric, ne ”pedepsește” cu ”sfânta mahmureală”.
Ziar de Cluj: Ce soiuri de vin se potrivesc pentru sarmale, caltaboș și friptura de porc gătită tradițional, la tavă?
Casian: În general pentru ”cărnărăi” și ”porcării”, fiind mai grase, merge vinul roșu. Aș completa, de calitate… Există o varietate imensă de soiuri și de vinificare a acestora, însă, din patriotism local, aș sugera consumul de vinuri roșii produse în România și Republica Moldova. Aș merge de la cele românești mai ușoare, precum Băbeasca Neagră (Rară Neagră), până la soiurile Fetească Neagră, Negru de Drăgășani, Novac, până la cele internaționale precum Merlot, Cabernet Sauvignon sau Syrah, ori Malbec. Desigur, lista e departe de a fi completă…
Ziar de Cluj: Există vreun vin care să completeze orice tip de masă?
Casian: Din fericire, da! Spumantele, pornind de la cele mai scumpe și pretențioase, precum Champagne, ori Cremant de Bordeaux din Franța, cele de proveniență spaniolă, numite Cava, italienele, cunoscute drept Prosecco sau Franciacorta, ori germanele Sekt, până la spumantele românești de calitate, toate acestea se pretează oricărui fel de la masă. Însă, recomandarea ar fi să fie spumante de tip brut sau seci.
Ziar de Cluj: Cum se prepară cel mai gustos vin fiert? Somelierii consideră o cruzime „uciderea” vinului prin fierbere?
Casian: Mi-e greu să indic care vin fiert este cel mai gustos, având în vedere că prin fierbere și adaos de substanțe precum zahăr nu mai putem face comparații valide. Este până la urmă opțiunea fiecăruia și gustul diferit face diferența. Iată de ce sommelierii se opresc doar la vinul liniștit care are origini controlate. Cele destinate fierberii sunt în majoritate absolută vinuri de masă de calitate inferioară sau dubioasă, sau chiar de nebăut. Iată de ce orice adaos maschează defectele sau limitele și transformă lichidul în alcool ”băubil” cu diferite condimente. Însă pentru sărbători, pentru ocazii fără pretenții, împreună cu prietenii, este ok. Condiția este însă a se respecta regulile fundamentale privitoare la alimentație și hidratare.
Ziar de Cluj: Care este vinul tău preferat și de ce?
Casian: Probabil că iubesc atât de multe vinuri încât nu mă pot decide. Paradoxal, nu am ”un vin preferat” pentru că cel mai bun vin este cel pe care-l bei acum, aici, cu prietenii. Cele de la timpul trecut nu mai contează, iar cele din viitor nu știm. Cu toate acestea, în funcție de dispoziție, de companie, de momentele zile, de preparatele culinare, de buget, iubesc câte un vin. Dar, pentru că susțin consumul de vinuri românești, de obicei îmi aleg unul de la noi. Vinurile din Spania, Italia, Franța etc. sunt excepționale, însă prefer să încurajez între români consumul vinurilor de calitate produse de cramele românești.
Ziar de Cluj: Anul 2016 a fost un an bun pentru producătorii de vinuri?
Casian: Acest an a fost unul ”interesant”. În ciuda vremii destul de capricioase, per total a fost destul de ok. Desigur, nu se poate spune cu certitudine, pentru că în funcție de strategia de marketing cramele își vor adecva discursul astfel încât să-și gestioneze resursele. Dar, din fericire, există vinuri românești magnifice, care pot fi exportate fără niciun fel de probleme.
Ziar de Cluj: Ce vinuri produse în județul Cluj le recomandați clujenilor?
Casian: În arealul viticol din proximitatea Clujului există o singură cramă în adevăratul sens, și care produce vinuri extrem de interesante. Deși intrată pe piață de foarte puțin timp (aprox. 3 ani), crama surprinde și promite. Majoritatea absolută sunt vinuri albe, însă au și un vin obținut din Pinot Noir, care poate fi caracterizat drept ”foarte interesant/ intrigant”. Producția este relativ mică, însă se poate întâlni atât în mediul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) din Cluj, cât și în anumite magazine specializate. Oricum, cei de la snoblesse.ro suntem cu ochii pe evoluția cramei și pe vinurile acestora.