In vizor

Criterii discriminatorii la atribuirea locuințelor sociale. Primăria Cluj-Napoca ignoră sentițele instanței

Unul dintre criteriile principale la atribuirea de locuințe sociale de către Primăria Cluj-Napoca face referire la studii. Mai multe ONG-uri au semnalat că acesta este un criteriu discriminatoriu în condițiile în care persoanele care au nevoie de locuință socială fac parte, în general, din categorii sociale defavorizate. În ședințele de Consiliu Local, s-au prezentat de nenumărate ori cetățeni de la Pata Rât care aveau nevoie de o astfel de locuință, dar nu s-au încadrat din cauză că nu au studii.

Fundația Desire, care apără drepturile cetățenilor de etnie romă, a câștigat un proces cu Primăria Cluj-Napoca referitor la condițiile discriminatorii la atribuirea de locuințe sociale. Cu toate acestea, cererile continuă și în acest an să fie evaluate pe baza unui sistem de criterii despre care deja trei autorități au stabilit că sunt ilegale și discriminatorii: Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

“Ieri am primit de la Curtea de Apel Sentința Civilă nr. 86/2018, precum cu siguranță a primit-o și Primăria municipiului nostru. Cu câteva luni în urmă aceasta a contestat la Curtea de Apel hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării privind caracterul discriminator al criteriilor de atribuire de locuințe sociale în orașul Cluj.
Sentința Civilă nr. 86/2018 a Curții de Apel Cluj – Secția Contencios Administrativ și Fiscal „susţine concluzia că studiile absolvite nu pot constitui un criteriu căruia să i se acorde o asemenea importanţă prin punctajul acordat [precum se acordă în Cluj, de exemplu, 45 de puncte pentru studii doctorale], de natură să înlăture de la acordarea locuinţei sociale categoriile expres enumerate de legiuitor”, au declarat reprezentanții Fundației Desire.  

Potrivit acestora, chiar dacă stabilirea unor astfel de criterii este atribuită administraţiilor publice locale, din conţinutul legii rezultă în mod indubitabil că voinţa legiuitorului a fost aceea ca aceste criterii să fie stabilite de aşa natură încât să fie determinate cele mai vulnerabile categorii de persoane, predispuse excluziunii sociale, circumscris obiectivului socio-juridic al legii.

“Or, persoanele fără studii sau cu studii primare şi cu atât mai mult persoanele cu handicap sau dizabilităţi fac parte din categorie persoanelor defavorizate, acestea fiind printre primele categorii de persoane a căror plajă de oportunităţi profesionale, de angajare şi de asigurare a unui nivel de trai decent este extrem de redusă. Mai mult, gradul redus de educaţie, subordonat absenţei studiilor, este asociat de multe ori unor comunităţi etnice defavorizate, precum comunitatea etniei rome, ale cărei interese le apără în prezenta cauză Fundaţia Desire.
Tocmai situaţia acestor categorii de persoane este cea pentru care a fost edictată Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, al cărei obiectiv este, printre cele reglementate la art. 2, şi acela de a garanta accesul inclusiv la o locuinţă, în mod special al tinerilor, marginalizaţi social, prin poziţia socială periferică, de izolare, manifestată prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de viaţă”, au mai spus reprezentanții fundației.

Curtea apreciază că în mod legal şi temeinic s-a aplicat, prin Hotărârea nr. 531/27.09.2017 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Primarului Municipiului Cluj-Napoca o amendă contravenţională de 3000 lei, astfel că se va respinge acţiunea formulată de reclamanţii Municipiul Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării şi Fundaţia „Desire”- Fundaţie pentru Deschidere şi Reflexie Socială, ca neîntemeiată.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *