Cu un milion de euro, cât doreşte preşedintele Consiliului Judeţean Cluj să aloce pentru reabilitarea faţadei Muzeului de Artă se pot face multe alte lucruri pentru judeţul Cluj. Există multe alte priorităţi pe care administraţia judeţeană ar putea să le le facă cu un milion de euro, în condiţiile în care imobilul este retrocedat.
O parte a Palatului Bánffy urmează să fie retrocedată, însă legislaţia în vigoare prevede ca Muzeul de Artă să îşi continue activitatea în imobilul din Piaţa Unirii pentru o perioadă de 10 ani. După trecerea celor 10 ani proprietarul poate decide să vândă cota-parte care îi revine, iar CJ Cluj va putea să îşi exercite dreptul de preempţiune.Totodată forul judetean va putea pretinde recuperarea sumei (aproximativ un milion de euro ) pe care intenţionează să o cheltuite pentru renovarea faţedei Muzeului de Artă, corp de clădire aflat în procesul de retrocedare.
Faţada clădirii Muzeului de Artă Cluj este de mulţi ani în atenţia opiniei publice datorită stadiului avansat de degradare în care se află, fiind un adevărat pericol pentru trecători. În acest sens, necesitatea unor lucrări de reabilitare este cât se poate de justificată, motiv pentru care preşedintele CJ Cluj Alin Tişe a iniţiat un proiect de hotărâre pentru reabilitarea clădirii Monument istoric situat în Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 30. Potrivit unui raport de expertiză, faţada principală – vest şi fatada posterioară – est, sunt degradate la nivelul finisajelor, elementelor decorative şi închiderilor, dar şi la nivelul elementelor structurale, existand riscul de căderi parţiale ale acestora.
“Potrivit documentaţiei în cauză, avizată deja favorabil de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – Direcţia Patrimoniu Cultural, se propune realizarea unui sistem eficient de evacuare a apelor pluviale, de protecţie la umiditatea solului, reteseri, injectări pentru refacerea continuităţii diafragmelor, fixarea componentelor de piatră. Astfel, sunt necesare lucrări de restaurare a faţadelor est şi vest, respectiv a gangului principal de sub logie, în rezalitul central. De maximă necesitate sunt lucrările de restaurare a faţadei vestice, în vederea punerii în siguranţă a elementelor şi finisajelor, reîmprospătării aspectului şi armonizării din punct de vedere estetic şi faţadei la frontul Pieţei Unirii. Intervenţiile vor cuprinde inclusiv lucrări de refacere/reparare a elementelor învelitorii şi a sistemului de preluare şi conducere a apelor pluviale, respectiv restaurarea elementelor artistice, îndeosebi a celor de piatră.
Lucrările de la Palatului Bánffy, clădire compusă din două corpuri, amplasate pe un teren cu o suprafaţă totală de 3.284 de m², urmează să se desfăşoare pe parcursul a doi ani calendaristici, conform graficului de eşalonare propus – anul 1 – cca. 58 % şi anul 2 – cca. 42 %, valoarea totală a investiţiei ridicându-se la 4.549.008 de lei, la care se adaugă TVA”, se arată într-un într-un comunicat al CJ Cluj.
Motivaţia preşedintelui CJ Cluj în privinţa acestei investiţii este evitarea riscului de a se pierde o serie de elemente arhitecturale.
“Prin intermediul acestei iniţiative îmi doresc să evităm riscul de a pierde o serie de elemente extrem de valoroase din punct de vedere artistic, cultural şi istoric, contribuind în acelaşi timp la creşterea atractivităţii patrimoniului arhitectural din centrul istoric al Clujului. Totodată, lucrările de reabilitare propuse au că scop crearea unui cadru adecvat pentru multitudinea de evenimente culturale găzduite de Palatul Bánffy”, a afirmat Alin Tişe.
O altă clădire aflată în patrimoniul judeţului, care găzduieşte Muzeul Etnografic al Transilvaniei, se prăbuşeşte la propriu peste capetele cetăţenilor care trec pe strada Memorandumului. În acest caz, consilierii judeţeni au aprobat la sfârşitul lunii februarie proiectul care privește indicatorii tehnico-economici ai reabilitării imobilului, unde a avut loc în 1894 procesul memorandiştilor. Pe durata a trei ani consecutivi, Consiliului Județean Cluj va cheltui 6.350,890 lei plus TVA.
“Reabilitarea acestei clădiri simbol a Clujului reprezintă pentru noi o datorie de onoare și ea va avea un impact pozitiv atât asupra activității muzeale interne, prin sporirea considerabilă a numărului de vizitatori și a evenimentelor culturale organizate aici, cât mai ales asupra creșterii valorii și a atractivității ansamblului arhitectonic din centrul istoric al municipiului. Nu în ultimul rând, prin reabilitarea fațadei principale a Clădirii Reduta, în prezent deteriorată și cu risc de cădere a ornamentelor, se va asigura o creștere a siguranței miilor de pietoni care tranzitează zilnic trotuarul din fața clădirii”, declara în februarie Alin Tişe.
Pentru cele două imobile ce găzduiesc Muzeul de Artă, respectiv Muzeul Etnografic al Transilvaniei vor fi cheltuite 2,5 milioane de euro. Nu se opune nimeni la aceste iniţiative, însă există şi alte priorităţi în Cluj, unde ar trebui investiţi banii judeţului; nu doar în municipiul Cluj-Napoca.
Drumurile judeţene sunt reabilitate tot la 10 ani prin credite bancare, însă calitatea lucrărilor nu rezistă nici până la rambursarea împrumuturilor. De reamintit creditul de 55, 5 milioane de lei luat în 2005 de fostul preşedinte al CJ Cluj Marius Nicioară pentru pietruirea drumurilor judeţene. Activitatea a fost la vremea respectivă vehement contestată de primarii din judeţ, care au reclamat în repetate rânduri că deşi s-au decontat pietruiri de drumuri, respectivele investiţii nu au fost conforme, multe dintre acestea fiind şi în ziua de azi drumuri de pământ. Recent, judeţul Cluj s-a mai îndatorat pentru încă un deceniu cu 50 de milioane de euro de această dată, pentru acelaşi scop suprem reabilitare drumuri judeţene.