Comisia Europeană a dat în judecată România pentru că autorităţile locale nu au închis gropile de gunoi

Comisia Europeană a decis miercuri să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme. Oricum suntem de tot râsul: datele oficiale arată că, la ora actuală, un număr de 35 de județe dețin sisteme integrate pentru deșeuri în diverse stadii de execuție, însă numai într-unul singur acesta și funcționează.

La finalul lunii iunie 2016, Alin Tișe, președintele CJ Cluj declara:

“Noi am închis rampele în 2010-2011 în județ și aveam termen de finalizare inițial 2011, dar s-a dus termenul de finalizare acum până în 2017. Legea, din păcate, nu reglementează situația tranzitorie, că nimeni nu s-a gândit că nu vor putea județele să termine pe măsură ce închid, sistează depunerea în rampele neconforme, nu s-au gândit că va fi un timp mort în care, ce faci cu gunoiul până când dai în funcțiune noul CMID? Și, în paralel, am și discutat și voi și vorbi și cu doamna ministru al Mediului, Consiliul Județean, în urmă cu o lună sau cu două luni, a făcut demersuri și pentru modificarea legislativă, în paralel cu ce v-am spus eu că urmează să facem, în sensul de a modifica hotărârea de guvern, guvernul să se lămurească cine anume se ocupă de aceste gunoaie în perioada de tranziție de la momentul în care ai închis rampele, dar nu ai terminat centrul. Nu există în momentul de față în lege expres ce se întâmplă în această perioadă. Se spune doar că ADI-urile se ocupă șamd. Dar, în concret, nu se spune pentru stația tranzitorie ce se întâmplă cu gunoaiele. Pentru că ei, în momentul acela, nu au estimat când au dat hotărârea de guvern, nu au estimat că va fi un timp mort de un an-doi-trei, chiar mai mult, gândindu-se că toate primăriile, respectiv Consiliile Județene, vor termina CMID-urile. Ei, uite, Clujul nu a terminat. Consiliul județean va închide rampa temporară, după ce gunoaiele vor fi mutate în centrul de management, Consiliul Județean trebuie să o închidă. Toate orașele și comunele vor duce gunoiul acolo și ne vom asuma obligația de a o închide. Dacă ne dorim o stație temporară, trebuie să înțeleagă toată lumea că numai așa se poate. Unde Consiliul Județean poate să intervină să ajute cu resurse o va face, dar fără acordul tuturor și fără implicarea ADI-ului în ansamblu nu poți face nimic, Stația asta ar putea funcționa 2-3-4-5 ani, eu sper cât mai repede, până când terminăm, e în funcție de teren, cam 4 hectare de teren pe an, așa se estimează. Eu sper, dacă în 2017 va fi gata CMID-ul, atunci automat gunoaiele de aici vor fi mutate în CMID și lucrurile se rezolvă automat. Vom încerca să respectăm acest termen și să terminăm în 2017, dar, până atunci, trebuie să avem suprafața necesară ca în fiecare an să mărim suprafața.”

Nu știu alte județe cum sunt, dar când este să se arunce banii publici la gunoi în problema soluționării depozitelor pentru deșeuri menajere, Clujul are o istorie zbuciumată, demnă măcar de un biblioraft în fișetul oricărui procuror de bun simț. Milioane de euro s-au furgăsit de la contribuabil pentru utilaje aruncate la gunoi imediat ce au fost cumpărate de noi; milioane de euro s-au îngropat în lucrări atât de deștepte și de prima calitate, încât primul control amănunțit le-a denumit malefice; Și, nu știu, zău, câte milioane va scoate România din buzunarul propriilor cetățeni pentru a plăti infringementul pe care-l riscă de la Uniunea Europeană pentru că a accesat fonduri europene în vederea soluționării așa-ziselor gropi de gunoi și nu și-a finalizat aceste proiecte. Și nici măcar nu se întrevede voința de a se încerca finalizarea acestora. Cel puțin aceasta este încă situația în județul Cluj, iar Comisia Europeană a decis că a așteptat destul să ne ținem de promisiuni.

Vestea bună, ca să zicem așa, este că nu suntem numai noi în această situație: măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor șase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiție a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru și Spania.

CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reușit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme.

România trebuia să închidă depozitele de deșeuri neconforme, pentru care s-a negociat termen prin tratatul de aderare încă din 2009. Acesta este motivul pentru care s-a și luat în calcul investiția la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj, lucrare care nu este gata nici până în ziua de azi. Între timp, s-au închis, conform tratatului de aderare toate gropile neconforme din județ, cu excepția celei aparținând de familia Vereș, care făcea parte din categoria depozitelor neconforme standardelor UE și a mai funcționat cu regim temporar până în 2015 (reglementat din punct de vedere al protecției mediului fie prin autorizație de mediu cu măsuri în vederea închiderii, fie prin aviz de mediu la încetarea activității de depozitare). Indiferent de aviz, acesta era condiționat de capacitatea de stocare a deșeurilor pe rampă. În cazul în care capacitatea de stocare se depășea, inspectorii de mediu aveau obligația să închidă activitatea de depozitare.

La vremea respectivă, fostul președinte al CJ Cluj, Mihai Seplecan avertiza că, dată fiind situația, România riscă să plătească o amendă care poate să meargă până la 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autoritățile nu au reușit să închidă depozitele municipale de deșeuri neconforme.

Groapa de gunoi de la Pata Rât, care până în 2014 s-a aflat în custodia Primăriei Cluj-Napoca, trebuia închisă încă din anul 2010. În locul ei trebuia construită o groapă de gunoi temporară, în care să fie depozitate deșeurile până la finalizarea celei ecologice. Cu toate acestea, au trecut șapte ani de la data la care groapa de gunoi trebuia închisă, timp în care autoritățile nu au reușit nici să o ecologizeze, nici să construiască alta nouă. Așa că, practic, pe rampa de la Pata Rât, pe banii clujenilor, se ard ilegalitățile făcute acolo măcar în ultimii 10 ani.

Să explicăm: în 2015 s-a licitat ecologizarea rampei de la Pata Rât, în conformitate cu prevederile Tratatului de aderare la UE. Firma care a câștigat licitația a angajat topografi pentru a se apuca de treabă. Numai că, în afara a ceea ce s-a declarat că s-a depozitat conform actelor, s-au găsit în plus depozitări ilegale în valoare de câteva milioane de euro – bani intrați, la negru, în buzunarele cuiva. Este motivul pentru care fostul președinte al CJ Cluj, Mihai Seplecan, a făcut un denunț penal. A trecut mai bine de un an, dar de eventualele urmări ale denunțului (o anchetă, o chemare la dat cu subsemnatul, ceva) nu s-a auzit nimic – deși vorbim de pagube estimate la câteva milioane de euro (gurile relez ic că e vorba despre 10 milioane de euro – milionul de euro și anul de furtișag).

Și aici intervin, nemiloase, prevederile din Tratatul de Aderare al României la UE: dacă nici anul acesta rampa nu este ecologizată, se intră în procedură de infringement și, nu numai că trebuiesc dați înapoi banii luați de la UE pentru ecologizare, dar se aplică României și județului amenzi zilnice care pot fi de la 2000 de euro, până la un sfert de milion de euro!

De-a lungul timpului și Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deșeuri aparține, în totalitate, autorităților locale, iar sancțiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale.

 

Comentarii

Tise

15.02.2017 19:51

Stimate Domn Groapa de la Pata Rat nu a apartinut niciodata firmei Brantner-Veres ci firmei Salprest Rampa care apartine exclusiv familiei Veres!

Adauga comentariu