Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…

Exact așa: și-a făcut-o cu propria mână de primar. Pe Facebook se lăuda nevoie mare cu proiectul care devine lege, și-a pus clujenii în cap scumpind tarifele la gunoi și amenințându-i prin intermediul lui Marcel Bonțidean, șeful polițiștilor locali, cu sancțiuni dar nici la jumătate de an de la inițierea colectării gunoaielor pe 4 fracții, procesul nu funcționează. Nici până astăzi, o bună parte dintre clujeni nu au primit saci colorați pentru selecția deșeurilor, aspect confirmat și în ședința Consiliului Civic Local, ședință de la care Emil Boc a tras chiulu…

CITEȘTE ȘI:

Ce am aflat din Ședința Consiliului Civic Local: peste 70% din obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Clujului nu au fost realizate, iar planul zace la sertar

Chiar și în asemenea condiții, administrația locală a continuat să promoveze tehnologia, nebăgând în seamă eșecul lamentabil al procesului de colectare a gunoaielor: Emil Boc inaugura platforme subterane de deșeuri pe bază de cartelă, chit că cetățenii au rămas cu gunoaiele adunate în saci.

Prin urmare, tema intervenției prompte a angajaților de la salubritate a rămas la fel de actuală. 

Cu toate acestea, Emil Boc a mai lansat un film de prezentare a primului (cum suntem noi primii la toate, dar degeaba?!) punct gospodăresc pe str Observatorului, unde accesul este permis doar persoanelor arondate, pe bază de cartelă. Proiect-pilot, un test de altfel, pe bani publici. În condițiile în care resursele umane și tehnice ale Rosal Grup și Brantner Veres reprezintă o problemă reală.

Dar cel mai fascinant este că acest punct gospodăresc este dotat cu senzori care vor indica gradul de umplere al platformelor de deșeuri. De parcă asta ar ajuta la ceva?

Dacă, însă, e vorba de încă un test, atunci Primăria testează toleranța clujenilor în materie de incompetență. 

CITEȘTE ȘI:

Clujenii stau cu gunoaiele neridicate, iar Emil Boc inaugurează platforme pe bază de cartelă

Din păcate, deși a trecut aproape o jumătate de an de la implementarea procesului de colectare selectivă, din 1 iulie 2019, mașinile firmelor de salubritate, fie că vorbim de Rosal Grup sau de Brantner Veres, nu reusesc să facă față înaltelor standarde impuse de Primăria Cluj-Napoca în materie de colectare a deșeurilor.

În acest răstimp, Primăria întocmește statistici și rapoarte despre „succesul” colectării selective a gunoaielor în Cluj-Napoca, iar toate acestea încap pe masa edilului clujean, Emil Boc.

La rândul său, primarul clujean prezintă acest „succes” pe rețelele de socializare. Reclama e pentru cei neștiutori. Ceilalți, clujenii care plătesc taxe și impozite, nu-și permit nici măcar să vorbească public despre dezastrul colectării selective, despre faptul că deșeurile sunt colectate și mai deficitar după 1 iulie 2019.

Sau chiar și atunci când fac sesizări, când semnalează amatorismul firmelor de salubritate pe platformele create special de IT-iștii din administrație, reclamațiile clujenilor rămân nebăgate în seamă:

CITEȘTE ȘI:

Colectarea selectivă, la bunul plac al firmelor de salubritate. Gunoaiele dau pe afară VIDEO

„Nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect”

Tema deșeurilor, soluționată pozitiv de Oradea, dar care ilustrează incompetența administrativă a Primăriei clujene, a fost apreciată de Emil Boc într-o cheie neutră: edilul clujean apreciază că responsabilitatea în privința eșecului colectării selective în Cluj-Napoca aparține exclusiv firmelor de salubritate, chiar dacă vreme de 15 ani Primăria a continuat să prelungească contractele cu aceleași firme, Rosal Grup și Brantner Veres.

„Pe mine mă supără foarte mult, de exemplu, faptul că salubritatea și colectarea selectivă nu funcționează. Eu nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect, cu toți colegii mei din Primărie.P entru că lucrezi foarte clar: e obligație legală. Sunt contracte făcute prin licitație. Sunt două firme care au câștigat contractul. Și nu respectă – plătiți din bani, plătiți de cetățeni – nu respectă nici graficul de ridicare a gunoaielor, nu respectă nici colectarea lor selectivă... ”, își manifesta Emil Boc preocuparea, în august 2019, în privința eșecului acestui proiect, aruncând vina în curtea firmelor de salubritate cu care i-a „împrietenit” pe clujeni vreme de peste zece ani.

Astfel, în vreme ce edilul clujean se plimba pe la Bruxelles sau prin alte capitale europene pentru a bate tobele, în vreme ce găsea soluții pentru criza administrativă din aparatul central, pentru problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, nu a reușit să rezolve problema traficului din Cluj, a colectării selective sau a spațiilor verzi lipsă. 

În privința celor 100+200 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, Ziar de Cluj semnala că proiectul inițiat în anul 2016, care a costat municipiul Cluj-Napoca peste 3 milioane de euro, a fost implementat cu jumătăți de măsură: din cele 300 de platforme subterane abia au fost instalate 79 de unități. 

CITEȘTE ȘI: 

Primăria a plătit peste 3 milioane de euro din bani publici pentru platformele subterane de colectare a deșeurilor. În 3 ani a montat doar 70 de unități. De ce tehnologia nu salvează ecologia

De fapt, instalarea acestor platforme nu asigură și o ecologizare a zonei de depozitare, întrucât gunoaiele rămân la suprafață, fiind ridicate haotic.

Proiectul colectării selective a gunoaielor ar fi trebuit să fie implementat chiar din ianuarie 2019, atunci când a fost amânată aplicarea OUG 74/2018 privind deșeurile selective, până la 1 iulie 2019.

De bună seamă, clujenii ar fi trebuit înștiințați din timp, educați pentru ca procesul de colectare selectivă a deșeurilor să funcționeze. 

Sau cel puțin pentru început era imperios necesar testarea acestui proiect în câteva cartiere. 

Din păcate, administrația Boc s-a apucat să implementeze peste noapte un proces care se dovedește a fi lipsit de finalitate: nu doar că gunoaiele nu sunt ridicate de firmele de salubritate, dar Clujul este încă incapabil să-și prelucreze propriile deșeuri. 

Pe banii clujenilor, lunar, gunoaiele Clujului iau drumul spre Oradea și Târgu Mureș, cu tonele, cu miile de tone: Bihor – 4.000 tone lunar, Mureș – 3.000 tone lunar.

CITEȘTE ȘI: 

Colectarea selectivă a deșeurilor: o afacere păguboasă pentru cetățeni. Contracte grase semnate de Primărie cu firme falimentare

Adauga comentariu