Alina Cocuț e fata care le aduce zâmbetul pe buze tuturor celor ce trec pragul unei cunoscute cafenele din Piața Cipariu. Clujul e plin de cafenele și cafenelele Clujului sunt pline de fete frumoase, însă ceea ce e deosebit la aceasta e sufletul și vioiciunea pe care ți le toarnă în cafea, dimineață de dimineață, ca ingrediente obligatorii, fără de care nu se poate. Are clienți fideli, din toate clasele sociale, iar unii vin chiar din Mănăștur pentru cafeaua Alinei, pe care nici măcar nu trebuie să o comande: ea știe deja ce vor și înainte de a le oferi cafeaua îi servește și cu două-trei glume, cu o vorbă de alinare, după cum îi e și numele, sau îi întreabă de sănătate: ,,Ce ești, mă, așa supărat? Lasă, că trece, e vineri, vine weekendul… fii și tu mai vesel!”
După ce a terminat șefă de promoție școala vieții, de care e foarte mândră, și Liceul Victor Babeș, mate-fizică, în 2003 a plecat în Italia: ,,Te rog să specifici în Roma, centru, și acolo am lucrat numai în comerț în supermarketuri, până în 2008”, viața din Italia părându-i-se ,,nașpa, foarte nașpa”, fiind nevoită să lucreze zi lumină și noapte întuneric:
,,24 de ore are ziua, lucrai 26, cine voia să îți dea salariu îți dădea, cine nu, nu – nu aveai cum să-i reclami”.
După experiența neplăcută din Italia, Alina Cocuț se întoarce în țară, unde, după doar o lună în care stă acasă, se angajează ca și chelneriță într-o cunoscută cafenea din zona centrală a Clujului. Și, fiindcă omul sfințește locul, Cocuța (așa îi place să i se spună, urând apelativul de ,,blonda”, deși este blondă) ajunge mai mult decât o chelneriță și, păstrând proporțiile, pot spune că devine aproape un duhovnic pentru clienții ei, vorbind cu fiecare de la suflet la suflet: ,,ideea e că, pentru ca să îți menții un client în bar, trebuie să îi acorzi întotdeauna maximă atenție, să râzi, să glumești cu el și întotdeauna zi ca el și fă ca tine”.
A învățat să facă cafeaua într-un training la firmă, iar acuma ea ,,dă traininguri mai departe”, la firmele care încheie contracte cu cafeneaua în care lucrează, celor ,,care iau cafeaua de la noi; să înveți să faci un cappuccino nu e greu, dar îți iese unul bun după 100 de litri de lapte. Un training durează două săptămâni, acuma de exemplu trebuie să merg direct la ei ca să îi învăț – dacă îți place ce faci, te duci…”
Artista cafelei e nemulțumită însă de cafeaua care se face în Cluj: ,,Pe Eroilor, pe terasă, am stat o dată în viața mea, pentru că nu am obiceiul; dacă mă inviți într-un local, să nu îmi comanzi cappuccino că fac cu nervii, deja aud de la steamer și îmi dau seama că e foarte nașpa. Problema în Cluj e că în majoritatea barurilor se face spumă, nu cremă.”
Și pentru că ea știe să facă o cafea adevărată, i-au trecut pragul și i-au sorbit cafeaua și fotbalisti, jurnalisti si artisti: Mircea Bornescu (fotbalistul care e acum portar la Rapid), Mihai Budeanu de la 3 Sud Est, Emanuel Ungureanu, Mișu și Ștefan de la Uzina de Dume, dar ,,cel mai ciudat lucru e că am un client care vine de 6 ani și bea mereu cappuccino cu scorțișoară, de mie îmi este greață deja, alții mai schimbă, mai o lungă, mai o lungă cu gheață…” concluzionează Alina râzând, chiar în fața clientului cu pricina.
Cu Mișu de la Uzina de Dume e într-o relație de doi ani, apreciind la el faptul că ,,e cel mai înțelegător om de pe lumea asta care poate să existe și cel mai calm, mare lucru ca un bărbat în ziua de azi să ducă gunoiul și să facă cumpărături; mâncare face supă la plic, asta e marea lui pasiune, asta gătește cel mai bine… păcat că eu nu o mănânc :))”
Un ghem de energie
Alina învață mereu noi vorbe de la clienți, pe care mai apoi le împărtășește, plină de amuzament, celorlalți. În dimineața în care am cunoscut-o eu, vorba din meniul zilei era: ,,Dacă nu te-aș cunoaște, te-aș respecta!”, fiindu-le diseminată tuturor, șoptită unora discret la ureche, altora servită zgomotos și expansiv, chiar de la intrare.
Pentru ca să înțelegeți mai bine atmosfera de jovialitate extremă din local, izvorâtă din sufletul Alinei, vă redau un minut de conversație, așa cum am surprins-o eu, la 9 dimineața, în timp ce îmi sorbeam un cappuccino cu scorțișoară și bună-dispoziție: ,,Se poate plăti cu cardul?”, întreabă neîncrezător un client. ,,Bineînțeles că nu, hai că îți dau și îmi plătești pe urmă…!” ,,Pot plăti cu lei moldovenești, dacă vrei…” vine replica clientului ce și scoate imediat banii de peste Prut. ,,Să mor eu dacă știu cum arată…”, răspunde Alina, luând banii și dându-i rest în aceeași notă, 5 forinți, 50 de cenți ,,și îți mai dau 5 cenți să îți cumperi ceva frumos!”.
Apare o nouă clientă: ,,A treia oară dai o bere!” (A treia oară într-un interval de trei ore, de la 7 dimineața la 10…)
,,Cât face asta simplă? că nu știu…” întreabă grăbit un tânăr pe picior de plecare. ,,5 lei 50, că te cunosc!” Apoi vine o nouă clientă, ce plătește de data asta cu bani sârbești… Alina ia bancnota și o pune la colecție, la vedere, pe un perete din spatele barului. Mai are lei moldovenești, forinți, cenți și ,,un credit în euro”.
,,Eu mai am o vorbă”, spune Alina, amuzată: ,,Toți se plâng de criză, nimeni nu are bani mărunți!”
Instructor de Zumba
În timpul liber, Alina Cocuț e și instructor de Zumba:
,,Zumba înseamnă sport și distracție pe muzică latino, și atunci te și distrezi dansând și și faci sport în același moment, arzi calorii…”
Totuși, ce o încântă în primul rând e latura filantropică a acestui sport: ,,Mie ce îmi place cel mai mult la Zumba e că se pot organiza evenimente pentru strângeri de fonduri, Zumbathon. Eu m-am decis să fiu instructor în momentul în care l-am cunoscut pe Emanuel Ungureanu cu Asociația «Claudia Safta», pentru că mi-am dat seama că poți să faci și ce îți place și să și ajuți pe cineva; ce mi se pare mie logic si normal e că e de datoria ta să ajuți. Am participat la evenimentul caritabil cu Asociația «Claudia Safta», pentru strângere de fonduri pentru copiii cu insuficiență renală cronică, strângere de fonduri pentru ca să le organizăm tabăra de Crăciun sau tabăra de vară; au fost deja 3 evenimente și acum urmează un altul, unde se strâng toți instructorii din Cluj în cadrul unui Master Class, iar banii de pe bilete îi donăm – vom fi toți instructorii pe scenă, fiecare are 2-3 coregrafii, Master Class-ul ține câte o oră jumate. Întotdeauna s-au strâns fondurile și ne-au ieșit taberele.”
În afară de cafea, Zumba și acțiuni filantropice, Alina mai e pasionată și de citit: ,,Ce mă pasionează foarte mult pe mine sunt cărțile istorice, acuma citesc «Asasinii», e vorba despre Vatican, partea jegoasă, din spate, a Vaticanului… și acasă, numai când mă uit cu Mișu la mondenități, în rest numai History și Discovery.”
Alina Cocuț se definește pe sine ca fiind ,,o persoană pozitivă sută la sută, mai bine râd decât să plâng. Pe mine trebuie să mă scoți foarte tare din sărite… am un defect și o calitate: tot ce am de zis, zic pe față, ce mi-e în gușă, și-n căpușă. Uit tot, stau foarte prost cu memoria, m-am apucat într-o zi să iau lecitină pentru memorie, și, ce să-ți zic, am uitat să o iau! Nu îmi plac oamenii care-s prost educați, ăia gen «dă-mi tu o cafea!» și care nu salută nici când intră, nici când ies, dar întotdeauna le zic pe față… Nu mai am ce să-ți zic, dragă, că m-am expus, acuma fanii mei știu tot!!”
