Clujul, oraș cultural. Nu știe țăranul, la ce-i bun șofranul

Bunica mea, care împlinește anul acesta 94 de ani, are o vorbă: Nu știe țăranul, la ce-i bun șofranul. Mult timp m-am întrebat care este legătura dintre șofran și țăran. Dar, după ce am înlocuit șofranul cu urbanul, lucrurile mi-au devenit destul de clare. Legătura dintre urbanitate și cultură, dintre civilizație, politețe și oraș, dintre viața burgheză și eleganța comportamentului cotidian este obligatorie.

Trebuie spus că „orașul minune”, istoric vorbind, a fost timp de decenii, un simplu sat. După ce Clujul a luat partea răsculaților lui Doja, în 1437, în urma înfrângerii revoltei, clujenii au fost declarați, în totalitate, „țărani”. Urbea își pierde privilegiile și este degradată la stadiul de sat. Orașul a fost mereu înconjurat de țărani furnizori de produse agricole, sau udvornici. Sașii care s-au așezat aici au făcut din locuitorii acestei cetăți adevărați bürgeri.

Mai târziu industrializarea forțată a României din epoca ceaușistă a schimbat și ea structura demografică a localității. În 1941 aici locuiau 114 mii de locuitori, dintre care 11 mii erau români. În 1977 orașul avea 262 de mii de locuitori, dintre care 173 de mii erau români. Un aflux de peste 160 de mii de oameni în aproximativ 4 decenii. De unde venea această creștere demografică? Evident, ea nu era rezultatul unei creșteri spectaculoase a natalității. Și, spre deosebire de orașe precum Brașovul, unde peste 30% din populație a venit din alte zone ale României, noii clujeni ai socialismului au fost în mare parte sătenii periurbani integrați în noul municipiu, Cluj-Napoca.

Urbanizarea și urbanitatea Clujului rămân subiecte de actualitate. Chiar faptul că satul cel mai mare din România, Floreștiul, este de fapt o suburbie a Clujului e un indiciu în acest sens. Comunele periurbane ale orașului (Baciu, Apahida, chiar Feleacul) cunosc și ele o dezvoltare explicată doar de apropierea de Cluj. Care e problema, nu poate țăranul să devină urban? Ba da, dar nu fără șofran.

Revenind la datele statistice. Recensământul din 1930 arăta că aproape 80% din populația României locuia la țară, de aici ideea fundamental „țărănistă” conform căreia românii au „sufletul la sat”. Nu e de mirare că „țărănismul” a fost mult timp una dintre doctrinele politice cele mai importante la noi și că el produce efecte în continuare. Unul dintre filosofii cei mai importanți ai României, care a locuit și a predat la Cluj, a definit acest mod de a gândi drept o filosofie a culturii ancestrale. Pentru Blaga, veșnicia se naște la sat, iar „sufletul satului”, compus din mirosul de fân și fum de horn este, simultan, identic cu sufletul românesc. Acesta e caracterizat prin ritmuri diferite de cele urbane, chiar prin faptul că „orice gând e mai încet”. Există și o încetineală a gândului, dar în lumea contemporană ea poate fi înțeleasă ca o împotmolire a raționalității și ca o respingere a schimbării.

Țăranii sunt mai degrabă preocupați de mistică, blesteme, vrăji și leacuri, decât de dialog și schimb de idei. Cazul recent al unor copii de grădiniță, expuși unui spectacol de teatru cu draci și vrăjitoare este sugestiv. Ce să mai vorbim despre vrăjitoarele care l-au descântat pe fostul primar Apostu prin pădurea Baciu, sau despre episoadele de mistere și magie din aceleași păduri. Avem lângă noi chiar o zonă numită „triunghiul românesc al Bermudelor”, unde sunt văzute apariții de ozeneuri, dematerializări și alte gogorițe, căreia niște intelectuali i-au construit această faimă, din misticism suburban.

De fapt, așa cum susțineau și ideologii din jurul revistei Gândirea, fondată tot la Cluj în 1921 (redacția era pe Calea Ferdinand), matricea noastră este fundamental anti-occidentală. Țăranii sunt dezinteresați de civilizația urbană, pentru că nu are aceeași „simțire” ca și satul. Dar mulți dintre urbanizații recenți manifestă o trăsătură nefastă a țărănismului, care nu este doar disprețul față de dialogul civilizat și urban, ci mai ales pentru o anumită politețe de tip urban (diferită de bunul simț țărănesc). Suburbanul dizlocat la oraș, deși are mașină de zeci de mii de euro, nu ezită să coboare geamul și să te scuipe dacă nu îi cedezi trecerea (chiar și atunci când are restricție de dreapta). Tot el parchează „unde vrea mușchii lui”, de preferință pe pista de biciclete sau pe trecerea de pietoni. Comportamentul primitiv nu se manifestă prin hainele de firmă sau prin ciocații de piele care însoțesc vestimentația, ci prin aruncarea mucurilor de țigară pe jos, a gunoaielor direct din mașină pe fereastră, prin vorbirea cu glas tare la restaurant, în mijloacele de transport în comun și prin înjurăturile asortate.

O altă racilă dintre cele mai adânci ale noului țărănism suburban este tribalismul. „Numai noi și neamul nost” e refrenul preferat al indivizilor organizați în jurul ideii de gintă de sânge. La noi până și găștile intelectuale se constituie pe bază de rubedenie, trebuie să provină din „stratul mumelor”. Priviți în instituțiile de la noi; veți găsi mereu un soț și o soție, însoțiți de o verișoară, de soțul unei mătuși, toți trebuie angajați rapid atunci când un membru al clanului se căpătuiește cu o poziție publică. Priviți puzderia de „neamuri” care roiesc în jurul politicienilor marcați de fibra țărănească.

Suburbanul dizlocat de la sat are și un dispreț suveran față de orice formă de cultură care nu presupune televizorul sau prezența obligatorie la mall. În iulie 2013, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a realizat un sondaj privind consumul cultural la Cluj. Rezultatele șocante au fost prea puțin dezbătute public. Mai mult de un sfert dintre „clujenii culturali” nu cheltuie niciun leu pentru cultură. Trei sferturi dintre „clujenii culturali” nu au fost niciodată la operă și niciodată nu au intrat într-o bibliotecă. Peste 60% dintre clujenii orășenizați nu au mers niciodată la film, nu au văzut niciun spectacol de la teatru și nu au intrat în viața lor într-o expoziție de artă! E o catastrofă la nivelul unei largi majorități a populației acestei localități, care nu mai poate fi descrisă drept aparținând unui oraș.

Idila țărănească, pe care o vehiculează ideologii de factură poporanistă, care refuză să vadă beneficiile urbanizării, e doar o formă de auto-iluzionare. Adevărata lume țărănească funcționa în interiorul logicii sale, respectată de toți, bunul simț și buna cuviință erau legi nescrise care azi nu mai sunt realități. De dragul nostalgiei paseiste nu putem închide ochii la defectele prezentului. Fără electricitate, fără drumuri, fără canalizare, fără instituții de cultură, fără lectură și fără politețe, nu avem decât primitivism. De aceea șofranul e mai scump decât aurul. Nu îl poți purta la gât și nici nu poți să îți „sufli” obiectele de prin casă cu el, ca să pari altceva decât ești. Șofranul e o chestiune de gust. Un gust educat în mai multe generații.

Comentarii

DanT

07.03.2014 13:39

Iar exagerati cu rezultatele acelui sondaj cultural ... unde sa mearga cei 60% din populatia inactiva cultural? Deja 40%, cei activi, inseamna vreo 150.000 de oameni (cu tot cu studenti), unde ar putea sa mearga mai mult de 150.000 de oameni la teatru, film, opera, expozitii? Intr-o saptamana ai vreo 4-5 spectacole de teatru/opera/filarmonica/expozitii in oras in sali de maxim 600-900 de locuri (de multe ori insa in sali mai mici). Si daca ar fi salile arhipline si publicul ar fi tot timpul anului altul, tot nu ai avea unde sa primesti mai mult de 100.000 de oameni (si nu am exclus perioadele cand stagiunea e inchisa).Nu e nimic dezastruos in acel sondaj, dezastruos e modul in care l-a interpretat presa, fara sa gandeasca ce inseamna populatie activa, cat de mare e clasa medie/bogata si cat ar duce infrastructura existenta culturala. Ca banuiesc ca nu aveti pretentii ca un angajat cu salariul minim si 10-12 clase terminate sa fie mare fan al teatrului/operei/cinema-ului, in primul rand nu-si permite financiar astfel de "luxuri".

M

08.03.2014 01:04

Dacă un angajat cu salariul minim și oricâte clase terminate ar renunța la cumpărarea unui singur pachet de țigări, în cazul în care fumează (oricum e doar un exemplu), deja ar dispune de suma necesară pentru a-și permite un astfel de "lux". Deci nu cred ca e vorba numai de bani, ci mai degrabă de interes. Și, în plus, au loc o gramadă de evenimente culturale de calitate la care participarea e gratuită.

Radu

07.03.2014 23:10

Nu stiu de unde esti dar nu pari clujean get-beget.. Pari mai mult o vinitura de undeva care s-a trezit sa dea lectii clujenii jignindu-i nu pentru prima data! Sondajul acela ar fi fost relevant intr-o societate in care majoritatea oamenilor au un trai decent (nu de pe o zi pe alta) si ar fi fost comparat cu alte sondaje in restul tarii! Pana una-alta, e singurul oras din Romania care a facut un astfel de sondaj si acum se trezesc tot felul de plictisiti de viata care se dau mari cugetatori! Legat de istorie, mai pune-te putin la punct ca ai scapari si sari doar la ce-ti convine. Multi romani aveau nume unguresti desi n-aveau pic de sange unguresc! Urmasii lor traiesc in ziua de azi si rad de astfel de bazaconii! Da, exista si multa taranime de oras insa spre deosebire de alte orase, in Cluj chiar si cei veniti din alte orase invata ca trebuie sa se imbrace altfel (nu in slapi si trening) cand ies in centru, ca trebuie sa se comporte altfel, ca trebuie sa se clujenizeze! As putea continua dar n-are rost sa-mi mai pierd timpul. Daca ai inteles ceva, te-ai documenta mai bine si vei fi mai ponderat si mai lucid pe viitor!

clujean

08.03.2014 11:01

taranoii (specie diferita de tarani) s-au simtit atinsi 

Tiberiu Farcas

08.03.2014 21:05

Intâi felicitări pentru articol, Doru Pop! DanT: trebuie spus ca acest sondaj realizat de IRES, extrem de interesant, este singurul sondaj ce masoara consumul cultural la Cluj-Napoca dat publicitatii vreodata sub Feleac. Asta este o chestie exceptionala si IRES merita felicitari! Eu am participat la conferinta de presa cand s-a prezentat sondajul si stiu deci care e situatia. Este un sondaj bun. Ca orice lucru, e perfectibil si are si oponenti.2. Nu stiu daca Doru stie, acest sondaj a fost realizat doar pe clujeni. Nu au fost sondati studentii, care schimba complet, in mod cert, datele problemei privind consumul cultural in Cluj-Napoca! Asta e un amanunt fundamental!3. Argumentul lui danT ca presa a interpretat, il citez "dezastruos" sondajul este complet nociva. Omul efectiv nu intelege cum functioneaza presa. Presei romanesti i se reproseaza ca nu aloca spatii culturii si cand aloca, i se reproseaza ca "a interpretat dezatruos". Regret, domnule danT, presa a redat fidel contintutul mesajului, si a focalizat pe ce e mai socant, spectaculos din sondaj, asa se intampla in presa din toata lumea! Au fost si articole analitice destule.@Radu: comiti un atac la persoană, tu nu discuţi idei. Regretabil. Asta intai. Doi, de unde stii tu ca "...sondajul acela ar fi fost relevant intr-o societate in care majoritatea oamenilor au un trai decent (nu de pe o zi pe alta) si ar fi fost comparat cu alte sondaje in restul tarii! ". Pai in primul rand in alte orase NU s-au facut astfel de sondaje, nici in Bucuresti, si deci nu ai cu ce compara. Cu atat mai mult ce a facut IRES e laudabil. Sondajele de opinie arata starea de fapt dintr-o societate, aici si acum, nu ceea ce dorim noi sa fie, nu proiectiile noastre personale, de aia sociologia e o stiinta. Daca Doru Pop se inseala la date statistice si informatii istorice, sa vina aici statisticienii si istoricii si sa il contrazica pe puncte.Salut tuturor si lasati atacurile la persoana. Fenomenele descrise de Doru Pop chiar exista la Cluj-Napoca si le vedem zilnic in jurul nostru!

Radu

09.03.2014 16:06

Am facut acel atac pentru ca nu e primul lui articol prin care jigneste clujenii in general. Daca ar fi fost primul, as fi trecut cu vederea. Tocmai fiindca nu s-au facut sondaje in alte orase, am spus ca nu sunt productive si chiar relevante (privind conturarea profilului clujeanului) concluziile rezultate in urma sondajului. Deci haideti sa tragem concluzii dupa ce se fac sondaje si in Bucuresti, Timisoara, Iasi, Sibiu, Constanta, etc... Altfel ne dam singuri in cap si ne autoflagelam creandu-le un avantaj de imagine si perceptie competitoarelor la Capitala Culturala Europeana.

Maria

09.03.2014 13:09

La Victoria, pretul unui bilet este de 10, respectiv 7 lei, la Filarmonica, pretul este de 20, respectiv de 10 lei, deci majoritatea oamenilor si-ar permite sa mearga o data pe luna macar, daca ar avea interesul. Nu este un argument lipsa banilor. Cat despre aruncatul gunoiului pe strada (si am vazut frecvent asta) cum s-ar justifica? 

Radu

09.03.2014 16:10

Aruncatul gunoiului pe strada nu se justifica nicicum. Clar. Legat de cei 10-20 lei, hai sa facem un calcul: 2 indivizi care castiga cate 800 lei pe luna (cazul fericit in care amandoi lucreaza) si au minim 2 copii. Cat costa intretinerea, mancarea, cele necesare copiilor, transportul, etc? Oare mai au bani de iesit la un cinema sau un teatru? Oare nu mai bine isi downloadeaza filme de pe internet? Am impresia ca unii habar n-au cat de rau o duc foarte multi oameni..

rodica

09.03.2014 19:33

Doamne...cat de bine le stii!ne-ai prins...ne-ai simtit...sunt prima generatie nascuta in NA(na-ti-o fripta ca ti-am dres-o:)-POCA...si ai dreptate in tot ce scrii..si tu?si tu ..prima?eu bunicii chiar tarani veritabili--saraci lipiti nechiaburizati?desi -nu cred---cine stia de sofran in timpurile acelea...tot respectul posibil..in stupida rationalitate impotmolita..intrebarea.chiar mai vrei urban?its not possiblenot now...omule-esti adevarat

Adauga comentariu