Marcel Bonțidean, pensionarul de lux care coordonează Poliția Locală din cadrul municipalității, face o serie de propuneri cu caracter punitiv, soluții negative pe tema salubrizării, bazate pe sancționarea clujenilor. Proiectul de hotărâre semnat de Marcel Bonțidean, care vrea să devină gunoier-șef, prevede aplicarea unor amenzi drastice în cazul clujenilor care își aruncă deșeurile menajere la alte puncte gospodărești decât cele la care sunt arondați. Această propunere se află în dezbatere publică în perioada 18 aprilie-9 mai 2019.
Astfel, proiectul de hotărâre pentru modificarea regulamentului local privind buna gospodărire a orașului, odată adoptat, va permite amendarea celor care aruncă gunoiul în alte locuri decât cele de care aparțin. Potrivit inițiativei, sancțiunile vor fi cuprinse între 1000 și 2500 lei.
Cum rezolvă problema mizeriei și a deșeurilor, municpalitatea clujeană? În mod cert, nu prin extinderea capacității punctului gospodăresc sau printr-un program mai riguros al firmelor de salubritate, Rosal și Brantner, de golire a punctelor gospodărești de deșeuri.
”În urma verificărilor efectuate pe teren s-a constatat că la unele puncte gospodărești amenajate pe teritoriul municipiului recipientele destinate colectării deșeurilor sunt în mod constant pline, deși operatorii de salubritate ridică deșeurile conform programului aprobat. La alte puncte gospodărești aflate în zona respectivă nu se constată probleme similare.
De obieci, astfel de puncte gospodărești pot fi identificate în apropierea stațiilor amenajate pentru transportul în comun, în imediata vecinătate a locațiilor în care există o concentrare a spațiilor comerciale, ori în apropierea piețelor.
De asemenea, există puncte gospodărești arondate unor asociații de locatari care sunt utilizate și de locatarii altor imobile învecinate, din diverse motive.
Este necesară completarea cadrului legal pentru a se putea interveni în cadrul nerespectării de către utilizatori a obligațiilor care le revin în ceea ce privește depozitarea deșeurilor pe care le generează doar la punctele gospodărești unde sunt arondați.
În acest sens apreciem ca utilă introducerea unei situații noi la cele deja reglementare care să stabilească pentru utilizatori interdicția depozitării deșeurilor la alte puncte de colectare decât cele la care sunt arondate imobilele unde locuiesc sau unde își derulează activitatea”, se precizează în propunerea semnată de șeful Poliției Locale, Marcel Bonțidean.
În acest sens, singura soluție identificată de șeful Poliției Locale se referă la sancțiuni. În mod evident, soluțiile pozitive nu sunt apanajul slujbașilor din Primăria Cluj-Napoca. Iată de ce, valoarea sancțiunilor pentru cei care aruncă gunoiul la alte puncte gospodărești decât cele la care sunt arondați, este fixat între 1000 și 2500 lei. Deocamdată, această inițiativă se află în dezbatere publică.
În plus, trebuie spus că județul Cluj are deja un nou regulament de salubrizare, care prevede că plata facturilor de salubritate se va face în funcţie de cantitatea de gunoi aruncată.
“Plătește pentru cât arunci” ar fi trebuit să se implementeze încă de la 1 ianuarie 2019, dar Primăria Cluj-Napoca a amânat până pe 30 iunie procedura de ridicare pe patru fracţii.
Adică, în lipsa unei soluționări pozitive a situației de la rampa de deșeuri de la Pata Rât – rampa aparține Regiei Autonome a Domeniului Public din subordinea Primăriei, în lipsa funcționării unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, în Cluj propunerile lansate de slujbașii municipalității sunt exclusiv punitive.
O întrebare la care Marcel Bonțidean ar trebui să răspundă:
de ce clujenii ajung să arunce gunoiul la alte puncte gospodărești, care țin de alte asociații de proprietari?
Oare nu pentru că tomberoanele lor rămân pline de vineri până luni? Nu din cauza unei frecvențe reduse de golire a containerelor de gunoi? Cum să plătești pentru cât arunci într-un județ care este incapabil să-și prelucreze deșeurile și unde incendiile periodice sunt singura formă prin care capacitatea depășită a rampei de deșeuri de la Pata Rât este „rezolvată”?
Bunăoară, dacă aceste platforme subterane – devenite subiect de campanie electorală – ar fi golite mai des, atunci în mod sigur cetățenii nu ar fi nevoiți să își depoziteze gunoiul aiurea.
Sau poate că extinderea capacității acestor platforme subterane ar reprezenta cu adevărat o soluție.
Iar sancțiunile ar trebui să-i vizeze pe reprezentanții administrației locale, care vreme de peste 10 ani nu au rezolvat problema salubrizării din oraș…
