Cluj-Napoca, unul dintre cele mai poluate orașe din țară, somat să facă plan de calitate a aerului. Zonele verzi sunt în grafic doar pe hârtie

Primari din 10 localități din țară au fost somați, astăzi, de conducerea Ministerului Mediului să facă planuri de calitate a aerului. România riscă amenzi dacă nu va realiza astfel de strategii. Cluj-Napoca a fost catalogat recent cel mai poluat oraș din România, potrivit unui studiu publicat de New York Times. În Cluj-Napoca, traficul infernal și lipsa zonelor verzi contribuie la creșterea gradului de poluare.

“Ministrul i-a invitat la sediul instituţiei, pe reprezentanţii autorităţilor locale din 10 oraşe din ţară care trebuiau să realizeze planurile de calitate a aerului sau sunt în diverse etape de elaborare sau de aprobare a acestui document”, au declarat reprezentanţii Ministerului Mediului.

La discuțiile de la Minister, au participat primarii din Bacău, Brăila, Galaţi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Constanţa, Măgurele (județul Ilfov), comuna Brazi, dar şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova. În 20 ianuarie, Alexe a avut o întâlnire similară cu primarii din Braşov, Iaşi, Bucureşti, oraşe care au mari probleme cu poluarea.

„Aşteptăm din moment în moment verdictul, care va însemna pentru România o amendă de între 100.000 şi 400.000 de euro până vom reuşi să ajungem să avem zile fără depăşiri”, a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe.

Un studiu publicat la finele lui 2019 de New York Times trage un semnal de alarmă și le prezintă cititorilor o hartă interactivă prin care pot consulta nivelul de poluare de la ei din oraș. Americanii au calculat poluarea raportat la ziua în care calitatea aerului a ajuns la cel mai mic nivel din an.

Cluj-Napoca e campion în nedoritul top al poluării, orașul de pe Someș înregistrând o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră, valoare considerată extremă. Comparativ, orașul indian New Delhi, oraș cu o populație de 25 de milioane de locuitori, considerat în top 5 orașe poluate în lume, înregistrează valori de doar 951 µg/m3.

În țară, orașe ca București (1.272 µg/m3), Constanța (1.575 µg/m3), Iași (1.146 µg/m3), Brașov (1134 µg/m3), sunt la rândul lor poluate, însă nu la nivelul extrem al Clujului. De exemplu, Timișoara a atins un nivel al concentrațiilor de doar 118 µg/m3, potrivit New York Times.

În Cluj-Napoca traficul este foarte aglomerat de ani buni. Acest lucru contribuie foarte mult la creșterea nivelului de poluare. Nu au fost realizate până acum strategii serioase pentru reducerea traficului. Au fost create câteva benzi dedicate pentru autobuze și breteaua ocolitoare Vâlcele-Apahida, cunoscută și ca centura de diamant din cauza prețului foarte mare cu care a fost realizată.

În planurile Primăriei Cluj-Napoca există și realizarea Centurii Metropolitane, dar lucrurile se derulează cu încetinitorul. Emil Boc este optimist și consideră că din 2024 se va circula pe această centură.

Pe lângă traficul sufocant, Cluj-Napoca duce lipsă și de spații verzi. Potrivit statisticilor Primăriei, suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca este de 814 hectare, din care aproape jumătate sunt păduri. Cimitirele și pădurile din afara orașului au fost luate în calcul de oficialii de Primărie când au calculat suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca.

Normele Uniunii Europene spun clar că fiecărui locuitor trebuie să îi revină 26 metri pătrați de suprafață verde. Dacă luăm în considerare datele oficiale, Cluj-Napoca stă foarte bine din acest punct de vedere, este foarte aproape de norma impusă de Uniunea Europeană. Potrivit datelor Primăriei Cluj-Napoca, suprafața totală de spațiu verde din municipiu este de 814 hectare, adică puțin peste 8 kilometri pătrați. Raportat la populația oficială de aproximativ 325.000 de locuitori reiese că fiecărui clujean îi revin 25 de metri pătrați de spațiu verde. În realitate, situația nu este atât de verde cum o văd oficialii din Primărie.

În primul rând, populația reală a orașului este cu cel puțin 100.000 de oameni mai mare datorită studenților și angajaților care nu au domiciliu stabil sau viză de flotant. Aceasta înseamnă că fiecărui locuitor i-ar reveni undeva la 19-20 metri pătrați de spațiu verde.

Nici așa nu este tocmai rău, mai ales că alte orașe din România stau mult mai prost.

În al doilea rând, cei 8 kilometri pătrați de suprafață verde sunt ca în zicala “cei patru evangheliști sunt trei: Luca și Matei”. Oficialii din Primărie au luat în calcul și pădurile și cimitirele atunci când au contabilizat suprafața totală de spațiu verde.

„Din totalul de spațiu verde aferent municipiului Cluj-Napoca, suprafața destinată activităților recreative este de 460,41 hectare, parcurile ocupă 94,11 hectare, cimitirele 42,34 hectare, iar suprafața acoperită de păduri este 390 hectare”, se arată într-o informare transmisă către Ziar de Cluj de către reprezentanţii Primăriei.

Reiese că suprafața destinată efectiv activităților recreative, plimbărilor (adică acele locuri care sunt în interiorul orașului și sunt la îndemâna locuitorilor) este de 554 hectare. Mai rar, oamenii sunt dornici de plimbare în cimitir, iar pădurile se află în afara orașului și sunt frecventate pentru plimbări și drumeții ocazional, mai ales de amatorii de drumeții lungi. Dacă luăm în calcul suprafața reală de spațiu verde din oraș și populația reală, reiese că unui clujean îi revin 13-14 metri pătrați de suprafață verde.  

Cel mai „verde” cartier din municipiu este Gruia cu peste 247 de hectare de spațiu verde, urmat de Gheorgheni cu 229 hectare și Mănăștur cu 116 hectare. La polul opus se află Iris cu doar 4 hectare, Mănăștur Grădini cu 1,55 hectare și Someșeni cu 1,30 hectare.

Suprafața de spațiu verde pe cartiere:

• Gruia: 247,33 hectare;
• Gheorgheni: 229,18 hectare;
• Mănăștur: 116,78 hectare;
• Zorilor: 50,47 hectare;
• Centru: 45,73 hectare;
• Mărăști: 32,26 hectare;
• Grigorescu: 17,10 hectare;
• Plopilor: 12,23 hectare;
• Făget: 11,47 hectare;
• Andrei Mureșanu: 6,40 hectare;
• Între Lacuri: 6,23 hectare;
• Bulgaria: 4,85 hectare;
• Dâmbul Rotund: 4,72 hectare;
• Iris: 4,17 hectare;
• Mănăștur Grădini: 1,55 hectare;
• Someșeni: 1,30 hectare.

Adauga comentariu