Mai ales în centru, orașul a devenit o ”scenă” a celor care vor să își descarce frustrările sau talentul artistic pe clădiri și alte spații publice. Pereți plin de mâzgăleli, inscripții și graffiti, ca să nu mai punem la socoteală fațadele distruse ale cădirilor publice sau trotuarele sparte – cam așa arată urmele vandalizării.
Niciun cartier din Cluj-Napoca nu a scăpat de cei care din diverse motive – teribilism, furie, stare de ebrietate, simț artistic rebel – vandalizează spațiile publice din „moșia” lui Emil Boc. Urmele vandalizării se văd cel mai bine în zona centrală, unde puține fațade ale clădirilor publice au rămas neatinse. Dacă pentru orice „simplu” cetățean este clar că vorbim despre vandalizare, șeful Poliției Locale Cluj-Napoca, Marcel Bonțidean consideră că termenul este impropriu și că în Cluj-Napoca acest comportament nu a devenit un fenomen. Dacă nu este un fenomen, cum se face că de-a lungul anilor au luat amploare desenele de pe ziduri, monumente istorice și nu s-au renovat sau refațadizat clădirile cu pricina, ca să dovedim cât de buni gospodari suntem noi, ardelenii?
Au manifestări de vandalism, dar nu sunt ”vandali”?
Nu putem nega faptul că în Cluj-Napoca există cetățeni care își varsă furiile și frustrările în locuri nepotrivite, cetățeni care la beție distrug bunuri publice, cetățeni care nu fac diferența între vandalism și artă. Îi putem numi vandali? Ce îi motivează pe unii să comită acte de distrugere?
”E impropriu cuvântul acesta vandal. Sunt persoane care sunt sub influența băuturilor alcoolice, din teribilism lovesc cu piciorul un coș, o balustradă. Dacă veți sta de vorbă cu cei care o fac – noi am descoperit și anul trecut și anul acesta astfel de persoane care desenează cu graffiti – ei or să vă spună că fac o artă, fără a ține cont de faptul că lezează bunul public sau privat. Consideră că așa trebuie puse în valoare. Răspunsul Poliției este clar: răspunsul sancțiunii. Vă spun care este părerea lor. Părerea noastră este de a respecta legea și acolo unde nu se respectă, noi o aplicăm”, a declarat Marcel Bonțidean.
Ce spun psihologii despre artiștii vandali
Dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber și de lege, avem și motivațiile interne ale cetățenilor.
”Motivațiile sunt foarte diferite. Unii, de exemplu, o fac pentru că apreciază spațiul public și consideră că prin astfel de acte reușesc să atragă atenția asupra unor cauze. Fac un anumit desen sau pun o poză a cuiva și îl critică sau pur și simplu scriu ceva – Basarabia este România -, și atunci ei consideră că printr-un astfel de act cauza lor poate să devină mai cunoscută. Alții nu apreciază deloc spațiul public, pentru ei nu reprezintă un spațiu care să merite respect sau atenție. Sunt motivații diferite care uneori se pot combina sau funcționa independent”, ne-a explicat Daniel David, șeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie de la Facultatea de Psihologie, Universitatea Babeș-Bolyai.
Cum gestionează Poliția Locală actele de vandalism
L-am întrebat pe șeful Poliției Locale câte echipaje de Poliție patrulează noaptea în oraș, deoarece cele mai multe acte de distrugere în spațiile publice au loc sub protecția întunericului.
”Depinde. În general, în fiecare cartier câte un echipaj. Nu au o preferință, depinde de situații. Se mai rupe un coș de gunoi în centru, unul în parc, unul în Mănăștur. În fiecare cartier se întâmplă chestii, nu vandalizări: se mai îndoaie câte un coș…”, a spus Marcel Bonțidean.
Poliția se ajută și de camerele de supraveghere amplasate în oraș pentru a găsi făptașii, când nu sunt prea ocupați să monitorizeze traficul.
”Lucrăm cu camere atunci când este cazul, dar în general camerele le folosim pentru supravegherea traficului rutier. Au fost de-alungul timpul surprinse și acte de vandalizare, inclusiv tâlhari au fost prinși în flagrant din auto. Mai multe categorii de infractori au fost prinși cu camerele de supraveghere. Și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului”, a afirmat șeful Poliției Locale.
Iar polițiștii și-au făcut datoria când au surprins în flagrant cetățenii. Ce sancțiuni au aplicat? „Este sancțiune contravențională. Acolo unde sunt constituiri de parte civilă, acolo este vorba de infracțiunea de distrugere”, a punctat Bonțidean.
Poliția Locală nu consideră că e nevoie de campanii de prevenire
Problema, din punctul nostru de vedere, e că șeful Poliției Locale nu crede că avem o problemă la Cluj cu actele de distrugere, răvășire, degradare a spațiului public încât să fie necesare campanii de prevenire a vandalismului.
„În condițiile în care ar fi o situație accentuată pe zona asta, sigur că da (ar desfășura campanii de prevenire – n.r.), dar deocamdată nu este o problemă care să necesite”, a afirmat Marcel Bonțidean.
O altă problemă majoră e că echipajele de poliție sunt subdimensionate. Dacă ar dispune Poliția Locală de suficient personal s-ar mai diminua vandalizările sau “distrugerile”, după cum le denumește Bonțidean. „Cu polițiști suficienți, atât de-ai noștri cât și de la Poliția Națională, cu jandarmi, cu efective suficiente în teren se poate. Deocamdată noi suntem insuficienți”, a precizat șeful Poliției Locale Cluj-Napoca.
Ar susține Poliția Locală crearea unui spațiu pentru descărcarea nervilor?
În SUA există anumite spații amenajate de primării în care îți poți descărca, în mod creativ, energia sau furia. Au pereți pentru pictat sau ziduri pentru sărit, ori pur și simplu spații goale în care cetățenii se pot desfășura.
”Erau anumite programe, chiar organizate cu psihologi la un moment dat, ei văzând că se colorează, se scrie în zone în care totuși erau monumente istorice, Primăria construia pur și simplu niște locuri și le lăsa goale știind că cineva va merge în zona respectivă să scrie. Nu știu să fie o politică generalizată, se întâmplă în anumite zone. Încearcă să canalizeze emoțiile acestea negative, deși nu toate sunt negative, spre anumite zone care nu afectează atât de mult monumente istorice, zone centrale. Cred că ar fi o idee bună. Avem oricum pe lângă gară tot felul de clădiri, garduri care nu sunt folosite. Eu cred că ar fi chiar frumos să fie un spațiu în care cei care se pricep să deseneze pe clădiri. Ar fi un dublu câștig”, este opinia psihologului Daniel David.
Cei nervoși să meargă să facă sport
Nu știm dacă Primăria Cluj-Napoca ar prelua de pe peste hotare o astfel de idee, însă șeful Poliției Locale crede că orașul nostru nu are nevoie de așa ceva.
„Eu am fost în Statele Unite, am fost în vreo 3-4 state și nu am văzut așa ceva. Din punctul meu de vedere, nu este necesar așa ceva. Dacă ești nervos, frustrat te poți duce să faci sport. Avem atâtea parcuri, locuri unde te poți deconecta. Nu știu, nu am auzit și nici nu mi-ar surâde o astfel de idee. Pentru 2-3 care probabil consumă în exces băuturi alcoolice nu cred că trebuie să investească Primăria sau altcineva bani în nu știu ce instalație”, a punctat Bonțidean.