CJ Cluj vrea să deschidă prima celulă a CMID fără autorizație de mediu. Un studiu pe sănătate din 2009 arată dezastrul de la Pata Rât

Conducerea Consiliului Județean Cluj dorește să pună în funcțiune prima celulă a CMID, deși nu a primit încă autorizația de mediu. Agenția pentru Protecția Mediului a respins deja o dată documentația depusă și a solicitat refacerea ei. Acum, printr-un tertip, invocând starea de urgență, CJ vrea să dea drumul depozitării la CMID înaintea obținerii autorizației. Activiștii solicită APM să nu emită autorizația în forma actuală deoarecce ar constitui un act major de iresponsabilitate, care ar genera o serie de catastrofe ecologice practic preanunțate - cu urmări ecologice și sociale extrem de grave. Aceștia susțin că CJ pregătește un blat de zile mari.

Într-o dezbatere publică despre obținerea autorizației de mediu pentru prima celulă a CMID care a avut loc ieri, specialiștii de mediu au transmis că se va putea depozita, în regim de urgență, la CMID chiar și în lipsa autorizației de mediu. Acest lucru a fost hotărât de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

„Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a emis o hotărâre, astfel că în momentul în care se sistează depozitarea la RADP și Salprest, din cauză că se ajunge la capacitatea maximă, se va depozita, în regim de urgență, temporar, la CMID, chiar și în lipsa autorizației integrate de mediu”, au precizat specialiștii de mediu, prezenți la dezbaterea de ieri.

În acest context, activiștii de mediu au arătat că este vorba despre un act de o extremitate gravă. Szakacs Istvan, activist de mediu, care de multe ori a făcut publice problemele de la Pata Rât, a explicat, printr-o amplă postare de ce CJ Cluj face un blat pentru a putea deschide CMID fără autorizație de mediu.

“Blat de zile mari la Consiliul Județean Cluj: Tișe a aranjat să poată să deschidă CMID și FĂRĂ autorizația integrată de mediu. Parteneri în combinație: Comitetul de Urgență. Cum au făcut mișcarea? Simplu. I-au zis Comitetului că-i musai să deschidă CMID dacă rampa RADP se umple. Care i-a și aprobat cererea în 17 aprilie. Și acum, ce citim noi în fix documentația depusă de CJ pentru autorizarea CMID, la pagina 156? “Datorita depasirii capacitatii de depozitare a deseurilor din depozitul de deseuri de la Pata Rat se impune ca parte din investitia CMID Cluj sa poata fi pusa in functiune.” Tanaaaaaa! Deci a putut să-i doară pe ei fix la un metru în fața autorizației că documentația e plină de bube și acum la a doua depunere (!) - așa cum am semnalat-o în petiție. Și apăi a putut să-i doară pe ei la încă un bonus metru în fața autorizației că aceasta de fapt nici nu poate fi emisă fără un studiu de sănătate cerut de DSP și care încă nici măcar nu e comandat. Că între timp, ca niște băeț deștepț ce se află acolo în Partid, au aranjat să deschidă măgăoaia și fără acte. Și, ai putea zice, băăăăăă ce centură neagră pe jmekerie, ce-au fraerit ei pă fraerii ăa din ciocetatea civilă, frattemeleuu, să se destupă șampalia la tăt Pejeu, adevăratul Partid al Jmekerelii trăiască Nașu Mare mic și Finuțu cel Fiiin! Ce urmează dincolo de Jmekereală? Realitatea tragică pentru Cluj și clujeni, sacrificați la jmekerie, pă altarul bonusului politic”, a notat Szakacs Istvan.

În acest context, a fost realizată și o petiție, prin care activiștii de mediu solicită APM să nu emită autorizația în forma actuală. Potrivit petiției, documentația depusă de CJ „preanunță o serie de catastrofe ecologice și sociale”.

Iată ce argumente sunt aduse prin intermediul petiției:

În ele, sub semnătura proprie, Președintele Consiliului Județean solicită (la mai bine de 8 ani de când a promis ca a face) emiterea autorizației de mediu pentru măcar acea bucățică a CMID care (în sfârșit) ar funcționa, anume practic groapa unde ar putea să-și arunce gozu’ - că de prelucrat “integrat”  ni nu poate hi vorba, aia poate peste fo două mandate acolo. Doar că documentația depusă suferă de multiple lacune. Prezentul text se va concentra asupra unei singure teme, cea cu care acum 2 ani Alin Tișe s-a asociat pe viață, și anume levigatul.  Prezentul text a fost scris cu consultarea mai multor specialiști de mediu. Referințele de tip (2)p35 indică documentul 2 - în cazul de față Raportul de Amplasament (link mai sus), pagina 35. 

Datele:

1. Suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID (practic, o suprafață imensă, deschisă, în care se aruncă gunoiul întregului județ, adus cu camioanele.) este de 8,95 hectare (1)p14. 

2. La Cluj, media precipitațiilor anuale este de 557mm (2)p35.

3. Prin înmulțire, suprafața celulei de depozitare colectează, pe an, 498515000 litri de precipitație, adică 49851,5 metri cubi, însemnând în medie 136.5mc pe zi.  Zilnic  - în medie - 136.5mc de precipitații cad peste gunoiul depozitat în farfuria imensă, deschisă, se îmbibă în gunoi și se transformă în 136.5mc de levigat. Acest levigat trebuie tratat.

4. Conform documentației, capacitatea staţiei de tratare levigat (Klarwin) prevăzută pentru CMID, este de 106 m3/zi. (1)p18. 

5. 136.5 este mai mare ca 106. Astfel, în CMID se produc pe zi - în medie - cu 30mc de levigat mai mult decât poate stația să neutralizeze (dacă merge neîntrerupt). Asta înseamnă 10950mc de levigat în exces pe an. Pentru vizualizare, vorbim de-un lac toxic de-un hectar, adânc de-un metru, care se tot adună și crește la fundul depozitului de gunoaie. Și nu poți scăpa de ea, că nu ai capacitate. Că n-ai prevăzut-o de la început. 

6. Stația Klarwin produce permeat (netoxic) și concentrat de levigat, la o rată de 8/1 (1)p81. Permeatul se dă drumul în Zăpodie (1)p99, iar concentratul vine redepus în depozit (1)p119. Asta înseamnă zilnic 13.25mc de concentrat de levigat, adică anual, încă 4836.25 mc repompat în depozit. Atunci, în total, vorbim deja de 15786.25 metri cubi de zaț toxic (un lac de un hectar la un metru jumate adâncime) care se tot adună în exces, zi de zi, an de an, în fundul depozitului, cu care nu ai ce face, și în care ți se îmbibă tot gunoiul ca savarina. Și care până la urmă, cu anii, nu poate decât să o dea în supraplin.

M1. Subdimensionarea capacității stației de tratare a levigatului este un motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID. 

7. Suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID e compusă din 3 sub-depozite, interconectate (1)p40. Fiecare este înclinată, într-un unghi de 7.2% (1)p38. Așa cum știm, în orice farfurie înclinată supa se adună la peretele de jos. Și aici e la fel. Dar un unghi de 7,2% înseamnă o înclinare de 7m la 100m, iar digul celulei este înalt de 5m. E atât de înclinat, încât dacă umpli farfuria cu levigat până la refuz, la capătul din sus fundul încă rămâne uscat. Bine uscat. Dar niciuna din cele 3 farfurii de la CMID nu o poți umple până la refuz, până la buza digului, că riști să-ți cedeze oricare și să-ți le rupă, în lanț, pe toate care sunt în aval. Tot terenul pe care s-a construit CMID este extrem de instabil, încadrarea zonei fiind de “risc geotehnic major” (2)p11.

8. În asemenea condiții de risc, este impetuos necesar să poți supraveghea și mai ales repara hidroizolația farfuriilor. Dar deoarece capacitatea stației de levigat e mai mică decât rata cu care levigatul se adună, o dată ce i-ai dat drumul la CMID, tu practic nu mai poți interveni la hidroizolație, că ți-e sub levigat - un levigat care îți crește constant la peretele de jos a fiecărei farfurii înclinate. 

9. De fapt… totuși îl poți repara: scoți dopul și îi dai drumul la levigatul netratat din depozit în Zăpodie, a’ la Tișe, 2018. Și când s-a golit, te bagi la reparat. Catastrofă ecologică? Sigur. Dar  Alin Tișe a obișnuit deja Clujul cu asta, acum doi ani. Că acum o să fie pe față, premeditat, știut de toată lumea dinainte, cu avizul ANPM? Îi pasă cuiva?

10. Nu pare. Încă mai mult, documentația aruncă în cârca operatorului CMID sarcina de a elabora așa-zisul “plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale pentru obiectiv” - (2)p53 - dar practic îi dă doar șansa ca prima dată să polueze premeditat dacă trebuie să intervină.

M2. Faptul că în condițiile constructive date Operatorul nu are cum să intervină la hidroizolația subcelulelor fără să producă înainte - premeditat - o catastrofă ecologică,  este un al doilea motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID. 

11. CMID e prevăzut cu o stație de colectare a levigatului, de 650mc (1)p77.

12. Acum un an, la sfârșitul lunii aprilie 2019, în patru zile (27-30) au căzut la Cluj 59.9mm de ploi (v. arhivele Accuweather). În 2019 au fost în total 3 asemenea ocazii, și nici măcar nu au fost remarcate ca evenimente meteo deosebite. 59.9mm pe 8.95 hectare înseamnă 5361.05mc - adică de 9.4 ori volumul bazinului de colectare a levigatului. Dacă precipitațiile în 4 zile puteau să depășească capacitatea bazinului de colectare a levigatului de aproape 10 ori, ce-o să facă cu sistemul o lună de toamnă ploioasă, cum a fost septembrie 2017? Sau aprilie 2018?

12. Dacă se va rupe oricare dintre baraje, nu va veni “doar” levigat în jos pe Zăpodie: va veni TOT gunoiul județului depozitat în celulele CMID, spălat în jos pe vale, 3.7 kilometri până la Someș, și apoi și mai în jos. În urma viiturii de levigat și gunoaie zona va arăta apocaliptic, mai rău decât este zona Pata Rât acum.

13. Totuși, documentația depusă de CJ aruncă tot în cârca Operatorului CMID și sarcina de-a elabora și aplica așa-zisele procedurile pentru situații speciale, cum ar fi fenomene meteo deosebite (2)p63. Practic în schimb, prin condițiile tehnice oferite, nu îi dă nicio șansă pentru a răspunde la aceste fenomene.

M3. Condițiile constructive actuale aduc riscul unei catastrofe ecologice majore. Coroborate cu acutizarea globală a fenomenelor meteorologice extreme, acestea sunt un al treilea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID. 

14. Documentația depusă de Consiliul Județean Cluj apreciază că “Zonele protejate (locuințele), se află la distanțe mai mari de 1000 m față de celula de depozitare, respectându-se distanța minimă de protecție sanitară prevazută în Ord. M.S. nr. 119/2014 art. 11 alin(1)” (1)p20. Această afimație este neadevărată. În fapt, distanțele până la zonele locuite sunt de 850m în direcția NE (Dezmir).

M4. Nerespectarea cadrului legal în vigoare este al patrulea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID. 

Concluzie

În ciuda insistența Consiliului Județean ca “datorită depășirii capacității de depozitare a deșeurilor din depozitul de deșeuri de la Pata Rât se impune ca parte din investiția CMID Cluj să poată fi pusă în funcțiune ( zona administrativă si celula de depozitare )” (1)p157, emiterea autorizației integrate de mediu pentru CMID în forma actuală ar constitui un act major de iresponsabilitate, care ar genera o serie de catastrofe ecologice practic preanunțate - cu urmări ecologice și sociale extrem de grave. 

Îi solicităm Agenției Naționale pentru Protecția Mediului să nu emită autorizația solicitată.

Petiția poate fi semnată AICI

Reamintim că un studiu pe sănătate realizat în 2009, de Centrul de Mediu și Sănătate, înainte de a începe demersurile pentru CMID, arăta că sănătatea din aval de Cluj-Napoca, mai exact a locuitorilor din Sânnicoară și Apahida, este serios afectată.

„Pe o distanță de 10km dintre Someșeni și Apahida aflate în aceași vale a Someșului dinamicile de evoluție a bolilor se schimbă cu 180 grade. Linia de demarcație e scurgerea Pata Râtului în Someș, între Someșeni și Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someșeni e în amonte. Pata Râtul curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida, și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când pute a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo”, explica Szakacs Istvan, în urmă cu trei ani.

Studiul comandat de CJ arăta că în 2009 plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de alertă, în mai  multe puncte de măsurare seleniul depășea chiar și pragurile de intervenție, iar manganul ajungea să depășească de zece ori chiar și pragul de intervenție.

Adauga comentariu