Centrul de Dezinformare Turistică din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, model de bune practici pentru celelalte județe: cum să îți bați joc de banul public prin amplasarea de infochioșcuri nefuncționale

Primăria Cluj-Napoca, campioană în ceea ce privește lauda de sine (care nu miroase a bine), a devenit model de bune practici în dezvoltarea și promovarea destinației turistice a municipiului, prin Centrul de Informare Turistică din subordine, conferențiind în fața reprezentanților celorlalte județe, cărora le prezintă marile realizări de la Cluj:

„Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Informare Turistică, a primit invitația de a prezenta modelul de bune practici în dezvoltarea și promovarea destinației turistice a municipiului, la conferințele pe care Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) le organizează în perioada 19 septembrie – 3 noiembrie 2016, în parteneriat cu Google România. În data de 4 octombrie 2016, reprezentanții Centrului de Informare Turistică au participat la Brașov, la Seminarul pentru dezvoltarea profesională a centrelor de informare turistică, în scopul creșterii competitivității și sustenabilității acestora. La invitația ANT, Primăria Cluj-Napoca a prezentat studiul de caz privind rolul centrului de informare turistică în realizarea și implementarea strategiei de promovare a destinației turistice. 

Centrul de informare Turistică a mai prezentat, până în prezent, modelul de bune practici al municipiului Cluj-Napoca în cadrul conferințelor care au avut loc la Constanța (în 19 septembrie 2016) și Timișoara (în 30 septembrie 2016).

Aceste conferințe sunt organizate la nivel regional în scopul promovării noului concept de management al destinației turistice, offline și online, în vederea înființării Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD), care vor contribui la creșterea competitivității destinațiilor turistice românești, pe baza principiilor de specializare și diferențiere a proceselor de planificare strategică”, ne informează Biroul Mass-media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

Întrebarea care se ridică automat la citirea acestor informații este: care sunt bunele practici (model pentru celelalte județe) ale Centrului de Informare Turistică din subordinea Primăriei Cluj-Napoca? Ziar de Cluj a descoperit mai multe astfel de „bune practici”, toate implicând însă, la modul practic, ineficiență și cheltuirea inutilă a unor sume considerabile din banii europeni și/sau din bugetul local.

Unul dintre site-urile administrate de municipalitate ne (dez)informează că în Cluj, la dispoziția turiștilor, există 5 infochioșcuri

Pe pagina dedicată Centrului de Informare Turistică de pe site-ul oficial al Primăriei Cluj-Napoca găsim, pentru mai multe informații turistice, două link-uri, spre site-urile visitcluj.ro și visitclujnapoca.ro (site-uri duplicat, despre care vom vorbi într-un material ulterior). Aceste site-uri ne oferă și date suplimentare despre Centrul de Informare Turistică.

De pe visitcluj.ro aflăm că „în afară de un centru de informare turistică de nivel european, Municipiul Cluj-Napoca pune la dispoziția turiștilor și un sistem informatizat de accesare a informației turistice, dar nu numai, prin intermediul unor infochioșcuri care sunt amplasate în următoarele cinci locații-cheie: în fața Casei Matei Corvin, pe zona pietonală de pe B-dul Eroilor, pe str. Universității, în Parcul Central și în zona Gării.

Accesul la infochioșcuri este gratuit, iar informațiile sunt structurate în 9 secțiuni, accesibile în limba română și engleză: Administrație publică locală / Informații utile / Transport / Turism / Sănătate / Harta Cluj-Napoca / Învățâmânt, Cultură, Sport / Timp liber / Se întâmplă în Cluj.”

Informarea turistică la Cluj se realizează doar pe pereții clădirilor, cu afișe rupte

Înarmați cu informația turistică oferită de un site oficial al municipalității, am simulat astăzi traseul unui turist care, ajuns la gară cu trenul, după ce a aflat de pe site-ul visitcluj.ro despre existența infochioșcurilor, încearcă să le găsească pentru a accesa informațiile turistice de care are nevoie, într-o modalitate modernă, europeană.

În Piața Gării, dacă afișele lipite pe cutiile metalice din mijlocul piațetei nu reprezintă cumva o modalitate de promovare turistică a diverselor concerte din oraș, vreo altă modalitate de informare nu există.

Nici în fața Casei Matei Corvin nu există vreun infochioșc, care este înlocuit însă în Piața Muzeului de un stâlp pe care sunt suspendate tăblițe (strâmbe) care indică diverse zone de interes ale orașului:

Nici în Parcul Central nu există vreun infochioșc, însă informarea turiștilor privind evenimentele din oraș este asigurată prin afișe lipite „a la Cluj”, în stil varză:

De asemenea, la una dintre intrările în parc există un panou informativ cu o hartă a municipiului pe care obiectivele turistice pot deveni vizibile doar dacă sunt privite cu lupa:

Pe strada Universității, de asemenea, nu există niciun infochioșc și nici vreo altă sursă de informare turistică, cu excepția afișelor rupte de pe pereți, cu evenimentele artistice trecute și viitoare:

Cum și-a bătut Primăria joc de banii publici – model de bună practică

5 infochioșcuri, care au costat municipalitatea câte 40 000 de lei fiecare, au fost amplasate în Cluj-Napoca, în toamna anului 2007, de societatea UTI Systems. Încă de la început, aceste infochioșcuri au avut probleme de software, fiind mai mult defecte decât funcționale. Ele au ocupat, în consecință, în mod inutil, domeniul public, timp de un an.

În primăvara anului 2010, cei de la UTI au primit o nouă șansă din partea municipalității, pentru a înlocui infochioșcurile defecte cu altele funcționale. Nici cea de-a doua tură de infochioșcuri însă nu a fost fără probleme și, în majoritatea timpului, nici acestea nu au funcționat.

Conform declarațiilor reprezentanților Primăriei, recepția finală a infochioșcurilor a avut loc în data de 20 octombrie 2009, garanția oferită de firma câștigătoare a licitației fiind de 36 de luni de la recepția finală. Pentru că și cea de-a doua tură de infochioșcuri prezenta probleme de software, reprezentanții Primăriei susțineau, în presa vremii, că, până la finalul anului 2011, un nou soft, care să asigure funcționarea infochioșcurilor, ar fi urmat să fie finalizat. Reprezentanții Primăriei aruncau vina nefuncționării unora dintre chioșcuri și pe căderile frecvente de curent din zonele unde erau amplasate.

Infochioșcurile erau frecvent vandalizate, oficialii Primăriei declarând, în anul 2011, că sunt la curent cu situația și că au depus sesizări la Poliție pentru depistarea vandalilor și tragerea lor la răspundere. 

Cu toate că a investit 200 000 de lei pentru a amplasa în oraș cele 5 infochioșcuri, în anul 2013, Primăria Cluj-Napoca s-a predat în fața vandalilor și, după ce a lăsat, pentru o perioadă, infochioșcurile în paragină, ulterior  le-a ridicat de pe domeniul public:

„Din păcate, s-a dovedit, odată implementat acest proiect, că nu este suficient de rezistent în calea vandalizărilor repetate la care a fost supus. Din punctul nostru de vedere, numărul de intervenții este mult prea mare pentru a le menține în funcțiune, raportat la ritmul în care sunt vandalizate, și încercăm o altă soluție, în principiu vom retrage de pe domeniul public aceste infochioșcuri”, au declarat reprezentanții Primăriei, în vara anului 2013.

Primăria Cluj-Napoca, la expirarea garanției infochioșcurilor, a renunțat la ele, aruncând la gunoi 200 000 de lei, bani publici. Un model de bună practică pe care probabil că îl prezintă acum prin prelegeri și conferințe și angajaților din centrele de informare turistică din celelalte județe ale țării. 

Clujenii au mare noroc că vandalii din oraș nu își propun să distrugă, în mod repetat, și casele privaților, pentru că, dacă ar face-o, probabil că Primăria ne-ar retrage și casele din oraș și am fi nevoiți să ne mutăm cu toții la Răchițele, pentru a ne adăposti din calea vandalilor care se pare că fac legea în Cluj-Napoca. 

 

Comentarii

niculaie

07.10.2016 11:55

,,Primăria Cluj-Napoca, la expirarea garanției infochioșcurilor, a renunțat la ele, aruncând la gunoi 200 000 de lei, bani publici''- nu a aruncat banii la gunoi ci s-au dus, conform intelegerii initiale, in buzunarele celor care au incheiat contractele. Nu ar fi de mirare si in ce masura ,,vandalii'' sunt tot oamenii lor!!

Adauga comentariu