Cel mai mare protest din România ultimilor 27 de ani, prin ochii a doi tineri din Cluj

Alexandru Mureșan și Ioanis Divoiu sunt doi clujeni care au mers 450 de kilometri cu trenul ca să participe la protestul de duminică, 5 februarie din Piața Victoriei din București.

170.000 de oameni din toată țara s-au adunat duminică, 5 februarie în București pentru a-și striga nemulțumirea față de măsurile luate de Guvernul Grindeanu. De ce a fost atmosfera incredibilă și ce au făcut bucureștenii pentru clujenii care s-au dus la miting.

Adoptarea, târziu în noapte, a OUG 13 privind modificarea Codului Penal, a scos sute de mii de români în stradă. Cluj-Napoca este printre orașele cu o participare masivă la protest. Apogeul a fost atins duminică seara când peste 50.000 de persoane au mărșăluit pe străzile din oraș, strigându-și nemulțumirea față de actualul Guvern. Duminică, în București, numărul protestatarilor a atins un număr record: 170.000. Printre ei au fost și  numeroși clujeni, majoritatea tineri. Fiecare au mers cu ce au putut: autocar, mașină personală, tren, avion.

Sâmbătă seara, un grup de studenți a plecat din Cluj-Napoca la București. Tinerii au ales  să meargă cu trenul, seara la ora 22.00. Organizatorii protestului de sâmbătă din Cluj-Napoca (la care au participat aproximativ 40.000 de oameni) au gândit traseul în așa fel încât studenții să fie conduși la gară de coloana de protestatari. Tinerii care urmau să ia calea Bucureștiului au fost în fruntea mulțimii pe tot traseul. Au cântat, au strigat sloganuri, au ascultat pe telefon conferința de presă a premierului Sorin Grindeanu care a anunțat în direct abrogarea OUG 13, au mărșăluit neobosiți până la gară.

Tinerii s-au arătat foarte emoționați de gestul clujenilor de a-i conduce până la gară. Alexandru Mureșan și Ioanis Divoiu sunt doi din clujenii care au participat la protestul de duminică din București. Ei au povestit pentru Cluj 100% cum a fost atmosfera la cel mai mare miting din România din ultimii 27 de ani.

„De când am plecat din Cluj a fost incredibil faptul că am fost conduși la gară de către toată lumea care a participat la protest și o mână bună de oameni a rămas în gară până când am urcat în tren și am plecat”, spune Alexandru Mureșan, masterand în Cluj-Napoca.

Solidaritatea oamenilor este incredibilă

Solidaritatea incredibilă din timpul protestelor s-a manifestat și în București. Studenții clujeni au fost întâmpinați cu ceai, cafea și mâncare de oameni pe care nu îi văzuseră în viața lor. „Atmosfera a fost incredibilă din punct de vedere al solidarității și al interesului arătat de cei de acolo, de presă și de oamenii din restul țării veniți la protest. M-a impresionat solidaritatea și cum ne-au ajutat oamenii pe care nu îi cunoșteau. Ei au aflat că mergem la București și ne-au așteptat în gară cu ceai, cafea și mâncare. Nu mă așteptam absolut deloc. Ne-au oferit locuri de cazare celor care nu aveam unde să stăm. A fost practic o mobilizare în masă a acelor oameni. Fără ei, cu siguranță ne-ar fi fost mult mai greu”, povestește Ioanis Divoiu, student anul II la Management în limba engleză.

Bucureștenii au aflat de pe Facebook și de la televizor despre sosirea clujenilor în Capitală. „Am postat o poză pe Facebook cum că mergem la București, chestia asta a luat o foarte mare amploare și mulți oameni din București s-au mobilizat și ne-au așteptat în gară, la sosire. Acela a fost un sentiment incredibil. Ne-au lăsat comentariu la poză că ne așteaptă în gară cu ceai, cafea și mâncare”, își amintește Alexandru Mureșan.

Clujenii au fost primiți cu aplauze

Imediat după sosirea în Gara de Nord, tinerii au parcurs un traseu cu mulțimea care i-a așteptat. Au trecut prin fața sediului DNA, apoi au mers în Piața Victoriei. „Am ajuns în gară, apoi am făcut un traseu cu cei care ne-au așteptat acolo. Am mers prin fața sediului DNA, apoi în Piața Victoriei. Acolo am scandat și apoi am mers să ne odihnim ca să putem ieși seara la protest. Noi din Cluj am plecat ca lideri ai studenților, în București ne-am întâlnit cu alți studenți din țară. Punctul de întâlnire a fost Piața Unirii. Cel mai fain sentiment pe care l-am avut în București a fost când am intrat în Piața Victoriei și toți oamenii au început să ne aplaude și să ne facă culoar ca să ajungem până în centrul pieței”, explică Alexandru Mureșan.

Studenții clujeni au fost recunoscuți pe stradă, după ce oamenii i-au văzut la televizor. „Pe tot parcursul zilei, oamenii care ne-au văzut la televizor, ne-au recunoscut și erau profund impresionați de gestul nostru și de mobilizarea de care am dat dovadă. Lucrul acesta ne-a bucurat foarte mult, deși pentru noi a fost un gest foarte normal să mergem la București să protestăm pentru că de acolo mesajul nostru ajunge mai repede și mai eficient la decidenți. Faptul că mass-media s-a mobilizat atât de mult a fost extraordinar pentru că sunt sigur că cei din Guvern au văzut gestul nostru și asta a contat”, afirmă Ioanis Divoiu.

România este unită pentru un scop bun

Tinerii spun că atmosfera din București a fost diferită de cea din Cluj, a fost impresionant. „Atmosfera a fost super-faină, era diferit față de Cluj, unde se merge pe traseu și ce se strigă din față se aude până în spatele coloanei. În București, fiecare era cu grupul lui de 50-60 de oameni, cu o portavoce și fiecare striga ce striga cel cu portavocea. Am stat timp de două-trei ore în piață, am cântat imnul României la un moment dat, am aprins și noi luminile ca ceilalți participanți, am făcut și momentul de liniște”, declară Alexandru Mureșan.

Prezența clujenilor la București a fost necesară pentru a-și face mai bine auzite nemulțumirile și pentru a arăta că toată România este unită. „A fost important să mergem la București pentru a arăta că suntem solidari cu toată țara, să arătăm că și celelalte orașe sunt solidare cu Capitala, să arătăm că România este unită pentru un scop bun”, punctează Alexandru Mureșan. 

Cum își doresc tinerii să arate clasa politică

Tinerii clujeni care au mers la București au în minte o imagine foarte clar conturată a politicianului care merită să conducă țara. „În primul rând, schimbarea clasei politice este un laitmotiv. Trebuie să se întâmple lucruri concrete în privința asta, în sensul în care odată ce ești urmărit penal și ai avut probleme cu justiția nu mai ai ce să cauți acolo. Cu asta cred eu că trebuie să începem. Mi se pare foarte normal ca cei care ajung în funcții atât de înalte, în care au putere de decizie să nu își urmărească propriul interes în detrimentul interesului național și al poporului. Mi se pare că cea mai mare responsabilitate e să ajungi acolo, să rămâi corect și onest, să nu te lași influențat de anumite directive din partid și să le faci meciul baronilor. Când vom ajunge ca interesul național să primeze și când decidenților chiar o să le pese de fiecare cetățean în parte atunci cred că o să putem schimba ceva”, declară Ioanis Divoiu.

Proteste cu cele mai ingenioase mesaje scrise pe pancarte

Protestele au izbucnit în Cluj-Napoca, București și alte orașe mari din țară în seara de 31 ianuarie, când Guvernul a adoptat OUG 13 privind modificarea Codului Penal. Câteva mii de clujeni au protestat în Piața Unirii și au mărșăluit pe arterele principale din oraș. De atunci, oamenii nu s-au mai oprit și numărul lor a crescut constant până duminică, 5 februarie. În Cluj-Napoca, în zilele de 1,2 și 3 februarie, numărul protestatarilor a fost între 25.000 și 35.000. Recordul participanților la miting a fost duminică seara, când aproximativ 50.000 de clujeni și-au strigat nemulțumirea în stradă. Cu o seară înainte, sâmbătă, 4 februarie, aproximativ 45.000 de oameni au protestat în Cluj-Napoca.

Începând de luni, 6 februarie, numărul protestatarilor s-a diminuat semnificativ din cauza ploii și a oboselii. Luni și marți seara, numărul clujenilor care au protestat nu a depășit 10.000.

Protestele din această perioadă sunt cele mai mari din ultimii 27 de ani din România. Ingeniozitatea mesajelor de pe pancarte și a sloganurilor sunt un element caracteristic al acestor proteste. Oamenii din publicitate din București le transmit protestatarilor să își păstreze pancartele pentru că ar putea fi organizat un concurs și o expoziție cu cele mai inspirate mesaje. De data aceasta, oamenii care și-au exprimat nemulțumirea în stradă au dat adevărate lecții de inspirație și creație copywriterilor cu experiență.

Pancartele intră în colecția Muzeului de Istorie

Încă de săptămâna trecută, reprezentanții Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca le-au adresat clujenilor îndemnul de a nu arunca pancartele cu care au mers la proteste, iar în momentul în care manifestațiile se vor încheia să le aducă la muzeu.

CLUJUL FACE ISTORIA. Dragi clujeni, suntem cu toţii de acord ca zilele acestea în România se scrie istoria. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei doreşte să documenteze acest eveniment cu materiale reprezentative pentru protestele care au avut loc la Cluj. Aşadar, vă rugăm să nu aruncaţi pancartele cu mesajele voastre şi în momentul în care protestele încetează să le aduceţi la muzeu (Str. Constantin Daicoviciu, nr. 2). Totodată am aprecia şi materiale fotografice pe suport digital, cu copyright fireşte, care au surprins momente cheie ale manifestaţiilor, pe care le puteți trimite pe adresa ioanasavugruita@gmail.com. Toate aceste materiale urmează să facă parte din Colecţia de Istorie Contemporană a muzeului, asigurându-ne astfel că acest moment important din istoria recentă a României va fi bine reprezentat în colecţiile muzeului nostru. Vă mulţumim si va rugam share! Persoană de contact Ioana Savu Gruiţă: ioanasavugruita@gmail.com”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de facebook a muzeului.

Adauga comentariu