Ce fac ONG-urile pentru a-i ajuta pe romii din Pata Rat? Nu destul

In ultimii ani, zeci de milioane de euro au ajuns la Cluj-Napoca, prin proiecte derulate de Organizatii Non-Guvernamentale menite sa ajute comunitatea roma din Pata Rat. Acum, la inchiderea rampei, 700 de persoane care traiau din gunoaie au ramas fara nicio sursa de venit. Proiectele pompoase de incluziune sociala palesc acum, in fata acestei probleme reale. In al 13-lea ceas, reprezentantii societatii civile ridica din umeri si recunosc ca nu au facut destul pentru comunitatea roma.

Un exemplu concret de ajutorare a copiilor din Pata Rat este proiectul “Educatie fara segregare. Inotam pentru ROMEDIN”, inscris la Swimathon, eveniment ce se va desfasura saptamana viitoare. Cei inscrisi in proiect vor inota pentru a strange 12.000 de lei. Banii vor fi folositi pentru a acoperi costurile de transport (combustibil) a 80 de copii care fac naveta zilnic, din sase scoli spre Pata Rat.

Un alt ONG care a derulat o serie de proiecte europene la Pata Rat si pentru comunitatea roma, in general, este Amare Phrala  Pavel Doghi, reprezentatul legal al asociatiei, spune ca in acest moment  nu are niciun proiect in derulare la Pata Rat, insa situatia ar trebui rezolvata de primarie.

“Am lucrat cu aceasta problema a romilor din Pata Rat inca din 1996, am discutat cu primarii pe rand, am avut intalniri continue si am spus ca se va ajunge exact in acest punct. Am vrut sa-i calificam, sa poata sa lucreze pe rampa ecologica, pentru ca stiam ca majoritatea nu aveau alte meserii. Am rezolvat sa aduc inclusiv finantare, am dus documente, nu s-a dorit asta. Era pe vremea primarului Gheorghe Funar, apoi pe vremea lui Emil Boc, inainte de a fi prim-ministru. Prea putin am putut sa ii ajutam, dupa cat am vrut. Ajutoarele sunt pentru moment, nu este o rezolvare de viitor.

In acest moment Amare Phrala nu are proiecte acolo. Am terminat un proiect de trei ani, in cadrul caruia i-am ajutat cu scoala, cu angajari, cat am putut, dar e cat o picatura intr-un ocean. In acest moment, efectiv organizatia mea nu are cum sa ii ajute. Asta intra in atributiile primariei”, spune Pavel Doghi, presedintele Amare Phrala.

Asociatia Amare Phrala a derulat, din 1996 incoace, cel putin 20 de proiecte cu finantare europeana sau finantarea altor organizatii europene, care au avut drept scop incluziunea sociala a romilor. Spre exemlu, in 2009, prin programul Phare, asociatia a obtinut un buget de aproape 55.000 de euro pentru calificarea a 30 de romi din judetul Cluj in meseria de zidar-pietrar-tencuitor. Proiectul presupunea si “stabilirea de parteneriate intre organizatiile rome, administratia publica si agentii economici din judetul Cluj in vederea facilitarii procesului de constientizare a angajatorilor asupra necesitatii prevenirii si combaterii discriminarilor in angajare pe considerente entice si incurajarea, respectiv stimularea plasarii romilor calificati in unitati economice de stat si private”, dupa cum se arata in descrierea proiectului.

Alte proiecte cu finantare europeana ale Asociatiei Amare Phrala:

Calificarea in campul muncii a 80 de tineri romi – finantare de 21.000 de euro
Promovarea unei imagini pozitive a comunitatilor de romi – finantare de 3.970 USD
Proiect de Monitorizare a situatiilor de discriminare in comunitatile de romi – finantare de 4.900 USD

Intr-o alta ordine de idei, unul din proiectele majore derulat in prezent la Pata Rat este Pata-Cluj, un proiect finantat cu 2 milioane de euro din Fonduri Norvegiene, unde partener este Primaria Cluj-Napoca. Proiectul se numeste “Interventii sociale pentru desegregarea si incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile din Zona Metropolitana Cluj, inclusiv a comunitatilor de romi marginalizate”.

Cum reuseste echipa de management a proiectului sa-i ajute pe romii care traiesc pe fosta rampa de gunoi a orasului?

„Prin intermediul proiectului sunt sustinute cu alimente si apa potabila persoanele din cele doua comunitati care nu pot primi ajutoarele de urgenta din cauza lipsei actelor de identitate si ajuta la distribuirea echitabila a acestora pentru toti cei direct afectati. Mai mult, prin intermediul proiectului se continua si intensifica activitatea de intocmire de documente de identitate si de cautare de locuri de munca si plasare a unor angajati cu prioritate din cele doua comunitati. Astfel, in ultimele doua zile au fost gasite locuri de munca pentru sapte persoane la compania ROSAL”, arata reprezentantii poiectului.

Aceiasi reprezentanti cumparau, insa, in luna aprilie, trei masini, intre care si un Jeep, pentru ca cei angajati in proiect sa se poata deplasa la Pata Rat. 40.000 de euro a fost pretul lor de achizitie!

"Toate trei masinile sunt destinate pentru munca de teren la Pata Rat, care se afla la o distanta de opt kilometri de Cluj-Napoca. Acum folosim autoturismele noastre personale, cu contract de comodat, pentru deplasarea pe teren”, spunea Gabriella Tonk, managerul proiectului “Pata-Cluj”, pentru Ziar de Cluj. 

Adrian Dohotaru, unul dintre cei mai cunoscuti activisti din Cluj-Napoca, spune miza pentru rezolvarea problemelor din Pata Rat este implicarea in primul rand a autoritatilor, nu doar a ONG-urilor.

“In general, logica proiectelor este de a remunera o birocratie ONG-ista, iar banii nu neaparat ajung la beneficiari. Sunt ONG-uri care functioneaza OK, insa sunt si cele care se pliaza pe o chestiune birocratica. Problemele de acolo sunt astupate discursiv, nu in mod real, dar nu doresc sa generalizez. Mai e poblema, dincolo de intentiile bune sau rele: logica ONG-urilor este deficitara. Cum poti sa faci presiune la adresa ONG-urilor? Nu poti. Apoi, societatea civila nu se reduce la ONG-urri, asociatii si fundatii. Eu pot sa fiu un exemplu viu, de zece ani ma implic in diferite actiuni care ii ajuta concret pe locuitorii de acolo, iar impactul este mult mai mare. Miza implicarii civice poate veni si in afara unor experti remunerati”, spune Dohotaru.

In opinia acestuia, exista mai multe variante de implicare din partea societatii civile.

“O varianta de implicare este sa se faca presiune la adresa autoritatilor, ca cel mai mare ghetou din Romania sa fie desegregat. Poate fi vorba de petitii, intalniri cu omenii respectivi, copiii sa fie cat mai des scosi din Pata Rat si sa participe la cat mai multe proiecte culturale si educative din in oras. Apoi, trebuie facute presiuni pentru a fi construite locuinte sociale.  Nu e vorba de a te solidariza cu romii, ci cu cetatenii Romaniei, pana la urma, deoarece noi stam cel mai prost la acest capitol in Europa”.

In iulie va fi organizat un miting de solidaritate cu romii din Pata Rat

“Ei (romii din Pata Rat, nr.r) sunt perceputi ca oameni periculosi, sunt prejudecati, dar se pot gasi solutii de imprietenire, de intovarasire. De exemplu, gandim sa organizam cel mai mare mars de solidarizare cu romii din Pata Rat, speram sa fie cateva sute de oameni, va fi candva in iulie”, conchide acesta.

Adauga comentariu