Numai cu Uniunea Democratică a Maghiarilor din România mai avem atâtea dileme cu privire la dualitate. Şi ăştia, când este să sugă avantajul banilor bugetari, dar să nu dea socoteală publică cu privire la cum îi consumă, sunt când partid, când uniune de asociaţii culturale şi fundaţii. La fel şi „trotinetiştii” care, profitând de ambiguitatea legilor din România (mai ceva de cum profită politicienii şi amicii lor politici ca să devalizeze bugetele Patriei), sunt când vehicul, când pietoni.
Salut, sunt Victor Lungu şi azi încerc să rezolv această dilemă de schizofrenie rutieră: comportamentul în trafic al celor care se transportă în spaţiul urban pe trotinete (simple sau electrice).
Bun, chipurile trăim într-o ţară cu legi. Dar aceste legi suferă de „virgule” la sfârşit de paragraf şi multe alte ambiguităţi care lasă loc la interpretări în favoarea celui care le… interpretează. Aşa şi cu „trotinetiştii”, pentru care ar fi bine să se specifice ce reguli de circulaţie trebuie să respecte. Să ştie şi partenerii de trafic ce să îi considere: autovehicul sau pieton? Că acum se circulă alandala. La fel circulă şi bicicliştii, dar cu ei s-a obişnuit lumea, inclusiv poliţiştii care nu-i mai amendează când trec „mândri în şa” pe trecerea de pietoni, contrar prevederilor legii, inclusiv când vin pe contrasens. Alte „gabarite” „de nesimţire” în numele „ecologiei”, alte discuţii. Nu mai „poluăm” cu „codoi”, ci cu nesimţire.
Profitând de ambiguitatea legilor, şi „trotinetiştii” „se bagă” pe carosabil între maşină şi bordură, motiv pentru care şoferii îi pot considera „autovehicul”. Dar, surpriză, la primul semafor prins pe roşu, „autovehiculul” o ia prin dreapta (sau stânga, nu contează) pe trecerea de pietoni şi traverseaza „către înainte”, considerandu-se… pieton. Apoi iar e autovehicul. Şi, tot aşa, în funcţie de cum îi convine „trotinetistului”. Ziceţi că nu ar fi bine să existe nişte reguli clare şi aici la „trotinetişti”, să stie „partenerii de trafic” dacă sunt „autovehicule” (şi atunci să le acorde prioritate, daca o au), sau sunt „pietoni” şi să li se dea prioritate când sunt pe trecere? Că, dacă se ajunge la semafor şi „trotinetistul” profită de ambiguitatea legislativă și traversează pe trecere căţărat pe trotinetă dar considerându-se „pieton”, să nu existe cumva dilema că se poate „da” peste acesta, neștiind clar ce e…
Bicicliștii, de exemplu, pentru a avea prioritate pe trecerea de pietoni trebuie să coboare de pe bicicletă – ceea ce nu mai fac de extrem de multă vreme că #rezistă în faţa legilor fix ca politicienii pe care îi blamează. În fond există legi „mai mici” pe care nu e mare baiul dacă nu se respectă, politicienii să nu care cumva să fure… Dacă nu se dau jos de pe bicicletă, bicicliştii se supun regulilor vehiculelor — ceea ce oricum e o idee bună, fiindcă e mult mai greu să vezi pe cineva care trece în viteză pe o trecere de pietoni decât un pieton. În momentul acesta, dacă un şofer face dreapta pe o trecere de pietoni și lovește pe cineva care trece pe o trotinetă, nu e foarte clară culpa legală, deși e destul de evident că un șofer nu are timp să vadă un „obiect” care apare cu 25 de km/h în fața lui de pe trotuar sau din lateral. La bicicliști, să închid exemplul, Poliția Rutieră va constata, în principiu, culpa biciclistului, dacă trecerea respectivă nu are și pistă de biciclete semaforizată (nu râdeți, cică ar exista vreo 4 sau 5 pe undeva prin București).
Acum rămâne să întrebăm „ale cui e” trotuarule (Aleluia e!), în momentele în care nu sunt parcări pentru maşini? Cumva ale pietonilor? Nu ar fi normal ca bicicletele, trotinetele şi monociclurile să aibă acelaşi regim, iar utilizatorii să respecte aceleaşi reguli: porţi o cască uşoară, te dai jos când treci pe la „zebră”, nu mergi pe trotuar, respecţi culoarea semaforului, foloseşti banda dedicată (dacă există), nu te „avânţi” pe benzile 2 şi 3 şamd? Normal ar fi şi ca Primăriile să fie obligate, prin lege, să asigure benzi speciale sau măcar condiţii rezonabile pentru aceste mijloace de transport alternativ.
Şi, gata!