Ce crede judecatorul clujean, Dana Garbovan, despre decizia CCR

Dana Garbovan, judecator clujean si presedintele Uniunii Judecatorilor din Romania considera, intr-o postare pe pagina sa de socializare, ca decizia de azi a Curtii Constitutionale in ceea ce priveste ilegalitatea Protocoalelor semnate pe Justitie reprezinta o confirmare a faptului ca persoane din SRI si din Ministerul Public au incalcat Constitutia si separatia puterilor in stat. Ca, in fapt, Curtea reda puterii judecatoresti atributul constitutional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestor incalcari grave ale normelor democratice. Ca, in Romania, au fost institutii care s-au situat mai presus de lege si Constitutie, aducand prin aceasta atingere rolului instantelor judecatoresti in infaptuirea justitiei.

“Decizia Curtii Constitutionale de azi, 16 ianuarie 2019, prin care a admis ca protocoalele secrete dintre SRI si Ministerul Public au incalcat Constitutia si separatia puterilor in stat, constata unul din cele mai grave conflicte dintre puterile statului, gravitatea fiind data atat de intinderea in timp a acestui conflict – din 2009 in prezent – cat si de consecintele negative ale acestuia asupra infaptuirii justitiei, cu incalcarea samavolnica a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

O analiza completa a efectelor deciziei CCR va putea fi facuta abia dupa ce Curtea va publica considerentele acesteia.

Pana atunci insa, din comunicatul Curtii rezulta un fapt de o gravitate fara precedent: incheierea protocoalelor secrete intre Ministerul Public si SRI au stirbit competentele Inaltei Curti de Casatie si Justitiei si ale instantelor judecatoresti in indeplinirea rolului lor constitutional de infaptuire a justitiei.

Prin aceste protocoale au fost completate sau modificate in secret norme de procedura penala, acordand competente SRI acolo unde legea ii interzicea, fara ca nici macar judecatorii sa aiba cunostinta de continutul acestora.

Curtea Constitutionala reda puterii judecatoresti atributul constitutional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestora, aratand ca instantele „vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare”.

Orice persoana care intelege in substanta sa importanta puterii judecatoresti intr-un stat de drept – si nu le rezuma la slogane si discursuri sterile – intelege si gravitatea exceptionala a faptului ca, in Romania, au fost institutii care s-au situat mai presus de lege si Constitutie, aducand prin aceasta atingere rolului instantelor judecatoresti in infaptuirea justitiei.

Semnatarii acestor protocoale trebuie sa-si asume raspunderea pentru consecintele acestora.

Tot foarte grav este faptul ca SRI a actionat in tot acest rastimp in afara unui control parlamentar real, fapt ce in sine constituie o amenintare foarte serioasa la adresa democratiei din Romania.

„As with all oversight, it should be remembered that while the oversight body must have sufficient powers on paper, it is how it exercises these powers in practice which is important” a subliniat Comisia de la Venetia in Opinia 719/2013 privind controlul democratic asupra serviciilor de informatii.

De cativa ani UNJR a aratat, in mod repetat, ca protocoalele secrete incheiate intre SRI si diferitele institutii din sistemul judiciar „au fost adevarate bombe puse la temelia statului de drept”.

MEDEL, o asociatie profesionala a judecatorilor si procurorilor europeni, a condamnat de asemenea, in repetate randuri, incheierea de protocoale secrete intre institutiile din cadrul autoritatii judecatoresti si SRI, ce submineaza statul de drept, democratia, independenta sistemului judiciar si dreptul la un proces echitabil, incalcand astfel drepturile fundamentale ale romanilor protejate de Constitutie si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Aceasta decizie a Curtii Constitutionale nu rezolva insa toate problemele legate de emiterea de acte secrete care au vizat administrarea si/sau infaptuirea justitiei.

Deciziile CSAT, pe care s-au fundamentat aceste protocoale, de exemplu, sunt in continuare clasificate sau nepublicate, motiv pentru care vom continua eforturile in vederea publicarii tuturor acestor acte secrete care au afectat independenta, administrarea si infaptuirea justitiei.

Ziar de Cluj semnala, în luna aprilie a anului trecut, faptul că cei care au semnat Protocoalele din justiție se fac vinovați de grave încălcări ale drepturilor omului. Că, „(…) În anul 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat o decizie prin care constată că Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională încalcă drepturile fundamentale ale omului. (…)

însă, în plin regim democratic, în plină aderare la Uniunea Europeană, nici un parlamentar, nici un ministru (nici măcar socitatea civilă nu a insistat în acest sens), nimeni nu s-a sinchisit să modifice legea. Doamne ferește să se restrângă din puterile SRI! (…)”