Problemele particulare cu care se confruntă locuitorii cartierelor clujene nu par a beneficia de atenția municipalității. Primăria continuă să fie preocupată de teme obscure sau de proiecte megalomanice, precum construcția AquaParkului din Gheorgheni sau a metroului clujean. În acest răstimp, locuitorii cartierului Mănăștur sunt nevoiți să întreprindă acțiuni voluntare de ecologizare și să aștepte respectarea termenelor de recepție a Parkingului de pe Aleea Negoiu.
Dificultățile specifice acestui cartier, care până nu demult erau tolerate și cu care locuitorii se luptau în mod individual, au devenit în timp, probleme comunitare reale.
″Cum ar fi trebuit să arate Mănășturul, dacă Emil Boc se ținea de promisiuni?″ – o întrebare legitimă, care merită abordată și poate fi urmărită pe firul promisiunilor făcute și nerealizate nici până în prezent de către administrația clujeană. Sau poate că în prima linie a responsabilității trebuie chestionat viceprimarul Dan Tarcea?
Întrebarea de mai sus a prins contur în urma ediției de ieri a emisiunii ″În Vizor″, a realizatorului Victor Eugen Lungu și al cărei invitat a fost jurnalistul Mihai Armanca, redactor-șef al ″Buletinului de Mănăștur″.
″O delăsare totală din partea autorităților, nu urmăresc deloc derularea investițiilor, abia așteaptă să mai lanseze un termen și apoi să se laude cu tăierea panglicilor″, astfel a fost apreciată de către Mihai Armanca ″implicarea″ autorităților clujene în problemele specifice ale cartierului Mănăștur.
De pildă, chiar ieri, viceprimarul Dan Tarcea anunța începerea recepției Parkingului Negoiu. Însă recepția este doar un vis, deoarece muncitorii afirmau că mai au de lucru cel puțin o săptămână. Schelele de pe fațadă sunt încă montate. Zona de acces, de asemenea, nu este încă trasată și nici accesibilă.
Conform jurnalistului, până și presa parteneră a administrației clujene pare să nu mai accepte minciunile oficiale, deoarece ″promisiunile și inadvertențele din declarațiile oficiale sunt atât de mari, încât nu pot fi trecute cu vederea″.
De asemenea, poate fi urmărită și o anumită transformare a viceprimarului, de la preluarea mandatului și până în prezent.
Mihai Armanca precizează în acest sens, următoarele:: ″În momentul în care domnul Tarcea a apărut în spațiul public ca reprezentant al mediului politic, care a cerut votul alegătorilor, primele sale declarații publice au fost cel puțin încântătoare, ale unui om carismatic, care se implică și face″. Iar cartierul Mănăștur i-a acordat votul de încredere. ″În momentul de față, orice spune dumnealui, trebuie verificat. Nu mai poți lua nimic de bun. De doi ani de zile nu este un termen care să fi fost respectat″ (vezi aici sau aici).
În momentul de față, Primăria este interesată mai degrabă de proiecte fantomatice, decât de realizarea punctuală a problemelor din cartiere: ″Acum, abordarea din partea primăriei s-a schimbat. În cadrul orașului nu sunt rezolvate problemele locale, deoarece perspectiva este de ansamblu. Unitatea municipiului trebuie urmărită, însă sunt probleme specifice unor zone. Mănășturul nu e Cluj și primăria ține să ne arate în fiecare zi acest aspect″.
Altfel spus, cartierul Mănăștur nu pare fi intregrat în municipiul Cluj-Napoca. Cea mai mare concentrare de studenți, de profesori, adică de intelectuali, este în cartierul Mănăștur. Cu toate acestea, zona nu este parte integrantă a municipiului, cel puțin prin modul în care sunt abordate sau neglijate problemele specifice ale cartierului. Iar chestiunile cu care primarul municipiului a rezonat la dezbaterea din cartier legată de bugetul oraşului (citeşte aici) au căzut una după alta – fie uitate, fie rezolvate cu „nu se mai poate”. Ultima lovitură e dată de anunţul din această dimineaţă (26 aprilie 2018) referitor la renunţarea negocierilor privind achiziţia unui spaţiu suplimentar pentru Şcoala Gimnazială „Iuliu Haţieganu”, deşi primarul cunoaşte în mod direct lipsa acută de spaţiu pentru desfăşurarea în condiţii umane a procesului de învăţământ:
„Anul trecut nu am mai avut bani la capitolul achiziționare imobile. Anul acesta, în capitolul care vizează achiziționarea de imobile o să fie printre primele pentru că este printre școlile cu cele mai bune rezultate și trebuie să oferim o soluție cât mai aproape de domiciliul elevilor. Eu susțin acest demers și este momentul să facem real ce am promis în decembrie. Școala are nevoie de spații de educație suplimentare”, a declarat Emil Boc în luna martie a anului trecut (sursa).
În schimb nu ezită să ceară părinţilor din oraş să-şi înscrie copiii la şcolile din cartier pentru a nu aglomera traficul de dimineaţă din centru.
Și acestea se întâmplă cu toate că în prezent sunt probleme care nu mai privesc doar individul, ci întreaga comunitate din acest cartier. Cereri depuse de luni bune, sugestii şi rugăminţi de rezolvare a unor probleme punctuale care ar aduce beneficii comune sunt trecute la capitolul de rezolvat atât de către city-managerul, cât şi de către vice-primarul oraşului. Realizarea unei legături între străzile Mehedinţi şi Bucegi prin eliminarea unor garaje existente şi crearea unui debuşeu pentru traficul infernal din zonă sau stabilizarea a trei guri de canal în zona străzii Primăverii au fost sesizate în cadrul emisiunilor radio reprentanţilor administraţiei. Cum le-au auzit, au şi uitat de ele.
Astfel, spre exemplu, proiectul propus de arhitecții de la Trans Form pentru zona grădinilor de lângă spațiul verde de La Terenuri, încalcă regulamentul de urbanism și depășește înălțimea reglementată prin PUG Cluj pentru zona UM4 unde se propune proiectul. Regimul maxim admis prin PUG este de 2 subsoluri, parter și 3 etaje, în timp ce proiectul propune 2 subsoluri, parter și 9 etaje. Dincolo de dreptul proprietarului de a construi pe terenul său se află respectarea legislaţiei şi oportunitatea unor construcţii în acel spaţiu. Trebuie amintite şi promisiunile Primăriei prin care în zona mărginită atât la Est cât şi la Vest de blocuri cu 10 etaje erau anunţate parkinguri şi construcţii de utilităţi publice.
Putem vorbi şi de reacţia cetăţenilor legată de modul în care se face toaletarea arborilor (citeşte aici) şi de faptul că primarul a fost nevoit să intervină şi să ceară realizarea unei fişe a fiecărui arbore asupra căruia se intervine. O fişă care va conţine o fotografie a arborelui realizată înaintea intervenţiei şi una după toaletare. Sau despre faptul că pentru a obţine o linie de autobuz care să circule în partea de sud a cartierului, chiar dacă aceasta era proiectată încă dinainte de Revoluţia din ’89, mănăşturenii au fost nevoiţi să recurgă la acţiuni de gherilă (citeşte aici).
Sau faptul că, de curând, voluntari ai „Iniţiativei pentru Mănăştur” au luat la pas zona verde de La Terenuri şi au pornit o mini-acţiune de ecologizare în cartier (citeşte aici). Sau acţiunea dedicată Zilei Internaţionale a Pământului prin care tot voluntarii au curăţat o bună bucată din Pădurea Făget, zona Bazei Sportive Unirea (citeşte aici). Iar aceasta deoarece, măsurile concrete din partea Primăriei privind depozitarea ilegală a gunoaielor, lipsesc. Chiar dacă preţul gunoiului menajer colectat de firmele de salubritate este mărit prin acte adiţionale, gunoiul tronează la fiecare punct gospodăresc şi invadează o bună parte din spaţiul verde.
ediția integrală a emisiunii „În Vizor” poate fi urmărită mai jos: