Câți bani europeni a atras Primăria în 10 ani de la aderarea la UE? Întârzierile și poticnelile, cuvintele de ordine ale proiectelor cu fonduri nerambursabile

Multe din proiectele cu fonduri europene derulate de Primăria Cluj-Napoca s-au încheiat cu mare întârziere, iar altele nici acum nu sunt gata deși termenul de finalizare  a fost depășit demult.

41 de proiecte cu fonduri europene a avut Primăria Cluj-Napoca de când s-a deschis „robinetul” la bani de la UE. Câte sunt gata, cât de mult s-a poticnit administrația publică locală și din ce cauză sunt în mare întârziere o parte din ele?

La 1 ianuare 2017, s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. De atunci, țara noastră a primit fonduri importante de la Bruxelles, totalul sumei ridicându-se la 40,5 miliarde euro. Suma primită din fonduri europene este destul de mare. În schimb, contribuția noastră la bugetul UE este foarte mică în comparație cu banii primiți. 13,6 miliarde euro este contribuția României la bugetul UE.  

Dacă la nivel național au fost atrase 40,5 miliarde euro, la nivel local, municipiul Cluj-Napoca a atras fonduri nerambursabile în valoare de 768.230.878 lei (aproape 171 milioane euro). Cu acești bani au fost derulate 41 de proiecte pe parcursul celor 10 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.

Linia de tramvai, inaugurată cu mare fast

Din cele 41 de proiecte cu fonduri europene atrase de Primăria Cluj-Napoca, 11 au vizat izolarea termică a blocurilor de locuințe din oraș.

Parcul Central și clădirea Casino au fost modernizate cu fonduri europene, valoarea totală a proiectului fiind de 8,9 milioane euro și a fost încheiat în anul 2012.

Un alt proiect derulat de municipalitate cu fonduri europene este modernizarea liniei de tramvai, care s-a desfășurat în două etape. În prima fază a fost modernizat segmentul Piața Gării - Bulevardul Muncii, care a costat 16,8 milioane euro, iar în a doua fază a fost modernizată linia de tramvai pe ruta Mănăștur - Piața Gării, care a costat aproape 14,5 milioane euro. Este unul dintre proiectele de care conducerea Primăriei a fost foarte mândră și încheierea fiecărei etape a fost marcată cu tăiere de panglică și declarații în fața camerelor de filmat.

Întârzieri de doi-trei ani și erori după încheierea proiectelor

Sistemul de ticketing este unul din proiectele mari cu fonduri europene derulate de Primăria Cluj-Napoca, dar la fel de mare a fost și întârzierea cu care s-a încheiat. În valoare de aproape 7,5 milioane euro, proiectul a fost finalizat abia acum doi ani, deși termenul de încheiere a lucrărilor era stabilit inițial pentru anul 2013.

Rețeaua de închiriere biciclete, Bike Sharing, este un alt proiect cu fonduri europene derulat de municipalitate. Valoarea totală a proiectului este de 3,2 milioane euro și a fost încheiat cu o întârziere de aproximativ trei ani. Chiar dacă se presupune că odată cu finalizarea proiectului, toate merg ca pe roate, acest lucru nu este valabil în cazul proiectului Bike Sharing. Au apărut numeroase erori pe parcurs – softul a dat rateuri de multe ori, pistele sunt prea scurte și prea puține, unele stații au fost nefuncționale periodic, astfel că închirierea unei biciclete a fost imposibilă.

Modernizarea tramei stradale de acces în zona industrială este unul dintre cele mai mari proiecte cu fonduri europene, în valoare de 19 milioane euro. S-a încheiat cu întârziere, din cauza lucrărilor la utilități și a protestelor societății civile care s-a opus realizării unor lucrări pe Splaiul Independenței, care ar putea distruge spațiul verde.

Modernizarea străzii Făget (4,5 milioane euro) și a infrastructurii Orașului Comoară – căi de acces spre centrul istoric (5,2 milioane euro) s-au derulat greoi, cu întârzieri de câteva luni.

Modernizarea ambulatoriului din cadrul Spitalului Municipal Clujana a costat 7,1 milioane euro și a fost inaugurată cu mare fast, în prezența presei, a primarului Emil Boc și a unui întreg alai din Primărie.

Proiecte care trebuiau încheiate de câțiva ani

Unele proiecte au fost duse la capăt cu chiu cu vai, altele au fost încheiate la timp, iar unele sunt încă în derulare și au o întârziere de câțiva ani buni. Conducerea Primăriei Cluj-Napoca anunță tot alte termene de finalizare, odată ce data limită a expirat. Așa se întâmplă cu Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și Centrul TEAM.

Centrul de sprijinire a afacerilor TEAM este un proiect în valoare de 8,3 milioane euro. La fel ca și CREIC nu este gata, deși termenul de finalizare a fost depășit din 2015.

Centrul Regional pentru Industrii Creative (CREIC) este un proiect major, cu fonduri europene, care trebuia încheiat încă din 2015. Valoarea proiectului este de 13 milioane euro. Dar, din cauza obiceiului Primăriei de a lucra cu firme falimentare, nici acum proiectul nu este gata.

Mână în mână cu cele două proiecte din Lomb – CREIC și TEAM -  merge modernizarea accesului din strada Oașului în Dealul Lomb. Este un proiect în valoare de 8,8 milioane euro, care nu a fost încheiat și se află în mare întârziere. Reprezentanții Primăriei explicau la un moment dat că alunecările de teren au cauzat decalaje mari și s-a organizat licitație și pentru derularea acestor lucrări.

Un alt proiect aflat în derulare este modernizarea sistemului de iluminat public și iluminarea clădirii Primăriei cu LED. Valoarea lucrărilor este de peste 1,7 milioane euro.

Despre înlocuirea vechilor autobuze diesel cu autobuze electrice se vorbește de câțiva ani. Primarul tot promite autobuze electrice, dar până acum nici măcar unul nu a fost achiziționat. Proiectul este în derulare și are o valoare de 7,1 milioane euro.

Reabilitarea termică a școlilor este un alt proiect cu fonduri europene aflat în derulare, ale cărui costuri totale se ridică la 1,5 milioane euro.

Pe ce s-au dus banii europeni atrași de România

Cele mai multe fonduri primite de România au fost pentru dezvoltare rurală și pescuit (drumuri la sate, infrastructura de irigaţii, proiecte de agricultură, acvacultură, pescuit etc.): 7,73 miliarde euro, fondurile structurale şi de coeziune (pentru şosele, căi ferate, gropi de gunoi, canalizări, proiecte sociale, investiţii ale firmelor private, proiecte de cercetare, dezvoltarea instituţiilor etc.): 17,25 miliarde euro.

Noua sesiune de alocare de fonduri europene 2014-2020 a început mai greu pentru toate țările membre şi din cauza întârzierii adoptării documentelor necesare la nivel european. În noua perioadă de programare, România a reuşit să primească totuşi 3,48 miliarde euro, din anul 2014 până la 30 noiembrie 2016.

La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria sunt ţările membre cel mai puţin dezvoltate din blocul comunitar.

 

Comentarii

nic

19.03.2017 09:39

Dealul Lomb a luat-o la vale cu cladiri cu tot.Iar drumul de legatura a creat un paraias,care poate fi linistit botezat Apa Sambetei. 

Adauga comentariu