Din toamna anului trecut cei 22 de copii cu dizabilitati neuromotorii si asociate de la Gradinita Speciala Malteza au un nou prieten. Catelul Bes de la Asociatia Dog Assist ii viziteaza in fiecare marti, iar alaturi de el exercitiile sunt mai usoare. Pentru copiii de aici un singur pas, o saritura pe trambulina sau o scara de pe tobogan reprezinta un efort deosebit de mare, dar blana moale a lui Bes ii face sa uite asta si sa faca tot sirul de activitati razand cu gura pana la urechi. Mai mult, cainele terapeut este atat de iubit, incat are si un cantecel special compus pentru el – Catelusul negru Bes.
Colaborarea Gradinitei Malteze cu Asociatia Dog Assist, catelul Bes si indrumatorul lui, George Mosoia, a inceput in toamna anului trecut. Copiii ii asteapta cu nerabdare si cum sesizeaza ca au intrat in hol, unde George isi ia botosei de protectie si il pregateste pe Bes isi lipesc nasucul de geamul colorat si chiar daca le este greu sa articuleze, toti incearca sa isi strige prietenul patruped: “Bes! Beees!”, se aude printre chicoteli.
Apoi se aseaza toti cuminti pe scaune, stiu ca Bes nu intra pana nu sunt toti cuminti si nu se aseaza traseul pe care vor face exercitiile.
“Sa vedeti reactia copiilor atunci cand intra catelul. Nu pot sa va spun bucuria pentru ca nu poate fi descrisa in cuvinte”, ne spune directoarea Gradinitei, Mirela Codreanu.
Are dreptate. In momentul in care zaresc catelul, micutii incep sa zambeasca si isi intind manutele sa le scufunde in blana lucioasa a lui Bes.
“Si Bes va saluta”, spune George Mosoia, in timp ce plimba catelul in fata copiilor, ca toti sa il poata mangaia.
Dupa cateva momente de adaptare incep exercitiile. Bineinteles, copiii sunt asistati de Bes si de Orsolya Biro, terapeutul gradinitei, specializat in acest domeniu.
“O sa se tina cu o mana de Bes si cu cealalta de mine. Nu are ortezele la el”, spune ea si incepe cu Dragos.
Baietelul de 5 ani are tetrapareza, orice pas pentru el e un efort extraordinar, si o reusita nemaipomenita.
“Pune piciorul, si mergem. Incet, haide, bravo. Acum ridici piciorusul si mergem peste, asa, fara sa incrucisam. Sus piciorusul Dragos, inca putin si ai trecut. Te tii de Bes. Vine si Bes”, ii spune calm terapeutul.
Cu greu isi ridica piciorusele sa paseasca peste obstacole, dar cu un ochi la catel reuseste sa faca chiar si genuflexiuni tinandu-se de trambulina. Si a facut asta zambind, chiar razand tare atunci cand Bes ii imita miscarile.
“Pentru ei o asemenea activitate este ceva foarte greu, e ca si cum tu ai escalada un munte. Iar ei fac asta cu bucurie datorita catelului. Mainile sunt bine recuperate, limbajul e pe cale sa fie mai bine inteles, el intelege, insa datorita spasticitatii reuseste sa reproduca putin mai greu, dar nu are deficienta mentala decat una usoara, pe partea de motricitate e mai afectat. Dragos s-a ridicat singur de jos, doar sprijinindu-se de caine si este o mare realizare, cainele nu s-a miscat, iar el a reusit sa se puna in asa o pozitie incat sa se ridice”, ne explica directoarea in timp ce Dragos ajunge sus pe tobogan si aluneca in jos impreuna cu Orsi, terapeutul.
“Acum stam sa il asteptam pe Bes”, spune ea si il dirijeaza spre bancuta pe care trebuie sa se tarasca.
“Hai, serpisor, sa te vad. Eu pe partea asta, si Bes pe partea cealalta”, spune ea.
Mada nu isi simte picioarele, are o afectiune la coloana. A invatat sa mearga cam de un an de zile cu carja, dar reuseste sa mearga fara carja, doar sprijinindu-se de Bes.
“Bravo, te descurci foarte bine”, o incurajeaza Orsi.
“Copiii sunt mult mai activi in compania catelului si raspund foarte bine la comenzi. Pur si simplu ii ajuta. E o diferenta, copiilor le place foarte mult si asteapta sa vina Bes pentru ca stiu ca orice s-ar intampla Bes e acolo si ii ajuta. Progresele nu se vad de pe o zi pe alta, sunt foarte lente, dar oricum pe partea emotionala e mult, mult mai bine. Au un prieten in plus care nu ii dezamageste niciodata”, explica Orsolya Biro.
Lucreaza la Gradinita Malteza cam de trei ani, iar recent s-a specializat pe terapia asistata de animale.
“Ne-am interesectat si in trecut, in urma cu doi-trei ani, la Asociatia Autism Transilvania, la Facultatea de Psihopedagogie cu cei de la Dog Assist. Am inceput sa ne gandim si noi la ideea in ce masura am putea sa introducem in programul nostru aceste tipuri de activitati. Ne-am informat, intre timp a fost lansat si un curs post-universitar pentru a forma personal calificat de terapeut care sa ofere acest tip de activitati. Ne-am format un om, una din colegele noastre a absolvit deja acest curs post-universitar. Ne gandeam si la ideea de a ne lua un catel si de a-l forma, a-l dresa in asa fel incat sa urmeze toti pasii pentru a deveni un caine de terapie, dar este un proces mai de durata – acestea sunt planurile noastre. Pana atunci am intrat in colaborare cu Asociatia Dog Assist, oamenii din aceasta asociatie sunt extrem de deschisi si dornici sa-si ofere serviciile si atunci am zis ca este cel mai potrivit sa lucram impreuna. Problema este lipsa fondurilor, acum este voluntariat – nu avem bani sa platim acest serviciu. Costurile ar fi de 500 de lei pe luna”, a subliniat Mirela Codreanu.
Cei care doresc sa sprijine Gradinita Malteza o pot face in urmatoarele conturi: cont lei RO81BACX0000003026889000, cont euro RO54BACX0000003026889001.
“Creste motivatia copilului si se intretine motivatia. Este fantastic felul in care raspunde un copil la comanda de a executa o sarcina daca e prezent si catelul. Daca i-o dai tu, ca terapeut, cu toata dragostea pe care ti-o poarta, nu raspunde la fel ca si atunci cand trebuie sa faca o demonstratie catelului sau cand impreuna cu catelul executa o sarcina. Este o joaca ce intretine motivatia copilului si in cazul in care nu exista motivatia copilului pentru executarea sarcinii, o capata. E dorinta copilului de a executa sarcina nu ii este impus”, mai explica Mirela Codreanu.
Nu doar copiii, ci si Bes se pregateste pentru intalnirile de marti. George Mosoia, presedintele Asociatiei Dog Assist si proprietarul lui Bes, spune ca este foarte important sa se mentina starea de spirit pozitiva a cainelui, pentru ca intalnirile sa fie un succes.
“Am inceput sa colaboram cu Gradinita Malteza din toamna anului trecut si ne-am bucurat foarte mult pentru ca expertiza noastra pe partea de kinetoterapie era destul de redusa si avand in vedere ca aici au un terapeut foarte bun, am inceput sa ne dezvoltam si pe partea de kinetoterapie, bineinteles cumulat cu terapia asistata de animale. Si pentru noi a fost un foarte mare plus. Cainii de terapie trebuie pregatiti in fiecare zi, au un program de antrenament. In functie de timpul pe care il avem la dispozitie lucram comenzile de baza si le tinem moralul ridicat. Ce stiu ei e ca vin sa se joace. Din cauza asta rolul nostru este sa ii tinem tot timpul intr-o stare pozitiva, tocmai pentru ca toate interactiunile pe care le au cu oamenii sa fie pozitive si sa isi doreasca sa interactioneze cu copiii. Toate atingerile sunt placute, oricum nu ar reactiona negativ, dar scopul nostru este nici sa nu le stricam starea de bine, sa-i protejam. De asta va uitati la el si vedeti placere”, a subliniat el.
Acesta spune ca sunt multi factori de luat in calcul si ca nu exista o certitudine ca un caine bun va reusi sa ajunga sa fie caine de terapie.
“Nu este vorba despre rasa, de pedigree, este vorba de temperamentul pe care il are cainele, de dorinta lui de inetractiune cu oamenii care trebuie sa fie naturala si in mod normal asa este, cata vreme nu a avut ceva traume.
Pregatirea pentru atestare sa zicem ca ar dura undeva la 9 luni, dar poate sa direze un an sau doi. Si dupa atestare se lucreaza cu ei in fiecare zi, ca lucram 5 minute, sau o ora sau doua ore in etape, dar este nevoie de lucru in fiecare zi”, a conchis specialistul.
Labradorul cu blana lucioasa a reusit sa ajunga in inimile tuturor copiilor, dar si a personalului Gradinitei, care a compus un cantec special pentru el. Micutii, chiar daca nu stiu toate cele sapte strofe, dar refrenul “Catelusul negru Bes” incearca sa il cante cat pot ei de bine. Pana la urma Bes e prietenul care nu ii dezamageste niciodata.
Foto: Eugen Olariu