Promisiunile neonorate ale conducerii Primăriei Cluj-Napoca vizează și o serie de proiecte imobiliare, care nu au mai fost duse la bun sfârșit niciodată. Unele au fost începute în perioada de boom economic, altele în timpul mandatului de primar al lui Gheorghe Funar. Beneficiarii au rămas cu ochii în soare, iar Primăria a fost la un pas să piardă câteva sute de hectare de teren din cauza unei asocieri proaste cu un partener privat.
Construirea unui cartier de locuințe pentru tineri în cartierul Borhanci este o poveste care a început în 1999, pe vremea lui Gheorghe Funar. Ideea, eșuată din start, a fost preluată și de Emil Boc. În fiecare an, la prezentarea bugetului local, primarul aducea vorba și despre cartierul de locuințe pentru tineri, dar totul a rămas la stadiul de declarații. După îndelungi promisiuni, proiectul a fost lăsat baltă anul acesta, nu a mai fost inclus pe lista promisiunilor lui Emil Boc, nici nu a mai fost prevăzut niciun leu în bugetul local.
Ultima zvâcnire a acestui proiect a fost anul trecut când conducerea Primăriei vorbea despre refacerea PUZ-urilor pentru această zonă pentru că exista o diferență de viziune a zonei față de cea a proiectanților PUG-ului, care au încadrat terenul respectiv agricol. Discuții și atât, nimic mai mult.
Planul Primăriei cu privire la acest proiect era să concezioneze parcele de teren pe care tinerii să ridice case. Proiectul se adresa segmentului de vârstă peste 35 de ani, care nu se mai încadrează la limita de vârstă impusă de lege pentru obținerea unei locuințe ANL care dispune de venituri propria, dar nu la un nivel care să asigure accesarea pieței imobiliare/de creditare. Pe lângă partea de concesionare a parcelelor de teren, municipalitatea dorea să realizeze locuințe sociale. dar și locuințe pentru cei care nu își permit să-și construiască o casă.
Un alt cartier mort din fașă este Cartierul Tineretului. Demersurile acestui proiect au început în 2005, dar nu s-a făcut nimic pe parcursul celor 13 ani. Ultimii ani au fost marcați de procese, conflicte juridice și decizii ale instanțelor. Despre construirea locuințelor, numai de bine. Au rămas o idee măreață pe o hârtie. Mai mult, Primăria a fost la un pas să piardă terenul de 203 hectare pe care urma să se construiască Cartierul Tineretului.
În 2006, Primăria Cluj-Napoca și Polus Real Estate au bătut palma printr-un parteneriat public-privat în vederea construirii cartierului respectiv și a 384 de locuințe sociale. În asociere, Primăria Cluj-Napoca deținea 51% din societate, iar Polus Real Estate, 49%, reprezentată de valoarea construcțiilor și a infrastructurii. Contractul a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani. Problemele au apărut încă din momentul semnării contractului când s-au iscat scandaluri între acționarii Polus Real Estate. Arpad Paszkany, acţionar minoritar în afacerea imobiliară, a încercat să-i elimine pe ceilalţi acţionari. În tot acest timp, proiectul a stagnat.
Ca urmare a crizei economice, în 2010, s-a decis reconversia proiectului în parc fotovoltaic. Unul dintre acționarii Polus Real Estate a atacat Hotărârea de Consiliu Local care prevedea transformarea proiectului, iar în 2014 Curtea de Apel Târgu Mureș a decis blocarea definitivă a reconversiei Cartierului Tineretului în parc fotovoltaic.
În 2016, s-a discutat despre relansarea Cartierului Tineretului, dar nu s-a mai făcut nimic. Proiectul este mort.
Un alt eșec imobiliar al Primăriei Cluj-Napoca este proiectul referitor la atribuirea de terenuri pentru revoluționari. Și această idee “măreață” datează din mandatul de primar al lui Gheorghe Funar. În 2003-2004, Primăria a dat terenuri pentru 400 de persoane, dar parcelele nu erau construibile. Oamenii au dat în judecată administrația publică locală și au câștigat dreptul să primească parcele pe care să construiască locuințe.
Abia în 2014, doar 100 dintre beneficiari au primit terenuri în zona Dealului Lomb, dar procedura este incompletă. Zona trebuie viabilizată ca să fie potrivită pentru construirea de locuințe.