In vizor

Bugetarea participativă, un concurs de popularitate prin care câștigă nu cel mai bun proiect, ci inițiatorul cu cei mai mulți prieteni

Prin demersul de bugetare participativă al Primăriei municipiului Cluj-Napoca, clujenii pot depune proiecte legate de dezvoltarea orașului, iar în urma unor etape de vot  vor fi alese 15 proiecte care urmează a fi implementate în anul 2018 cu fonduri din bugetul local. 

Istoria bugetării participative în municipiul Cluj-Napoca

Bugetarea participativă nu este implementată acum în premieră la Cluj-Napoca, un astfel de proiect fiind aplicat și în urmă cu 4 ani în cartierul Mănăștur, unde clujenii au decis modernizarea cinematografului Dacia. 

Comʼon Cluj-Napoca a fost un alt proiect de bugetare participativă pentru care Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca au oferit, în doi ani de zile, 825 000 de lei. Acest proiect, la prima vedere, a oferit finanțare pentru diverse inițiative de tineret în scopul susținerii unor obiective precum „Cluj 2015, Capitală Europeană a Tineretului”, „Cluj-Napoca 2021, Capitală Europeană a Culturii” sau pentru sprijinirea unor nevoi ale comunității clujene. La o privire mai în profunzime însă proiectul a ridicat serioase semne de întrebare, părând a fi manageriat de o suveică de asociații, grupuri și fundații de tineret care, cu susținerea Primăriei și a unor demnitari din minister, au utilizat banul public pentru o agendă care nu s-a confundat neapărat cu cea publică, a majorității cetățenilor din acest oraș.

Votul comunitar, în acest caz, a semănat cu un concurs de popularitate. Astfel, unele dintre proiectele câștigătoare au fost cel puțin hilare. Primăria a ajuns să sprijine un concurs de dormit ziua în Parcul Central, „Și clujenii dorm câteodată”, o competiție la care criteriile de jurizare au fost durata și calitatea somnului. 

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a finanțat acest concurs de dormit pe bani publici „pe baza rezultatelor obținute” în urma votului clujenilor (proiectul a strâns 384 de voturi), „Și clujenii dorm câteodată” câștigând acest concurs de proiecte pe locul 43 din 65 de inițiative care au obținut finanțare. 

Clujenii au ales prin vot să doarmă pe banii municipalității, însă a fost vina Primăriei că a permis ca acest proiect să intre în concursul de proiecte Comʼon Cluj 2016, pentru că, conform regulamentului, toate proiectele înscrise în concurs au trebuit să treacă printr-o verificare tehnică în cadrul căreia s-au analizat proiectele prin prisma fezabilității (trebuiau să fie realizabile în termeni practici) și a respectării criteriilor de eligibilitate care presupuneau, printre altele, și ca proiectul să respecte „principiile și valorile COM’ON Cluj-Napoca și ale conceptului candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.”

Suveica și încrengătura de relații sub egida cărora s-a desfășurat Comʼon Cluj-Napoca o puteți citi aici. 

Mai multe detalii privind modul în care clujenii au ajuns să doarmă în parc, ziua-n amiaza mare, pe banii Primăriei, puteți citi aici.

O nouă bugetare participativă, un nou concurs de popularitate

Prin proiectul de bugetare participativă care se derulează în acest an, o parte din bugetul public urmează să fie alocat, în 2018, pentru proiecte decise de către unii cetățeni. Cum însă grupurile private de ONG-uri și de cetățeni nu au neapărat o viziune de ansamblu asupra necesităților orașului, riscăm ca proiectele câștigătoare în urma concursului de buget participativ să sporească doar haosul în care se scufundă Clujul. 

S-a văzut foarte clar cum au fost alocați banii în cazul bugetului participativ Comʼon Cluj-Napoca, unul „cu accent pe evenimente”, în care o pleiadă de organizații au câștigat bani publici pentru a da naștere unor șușe eteroclite, fără o viziune culturală de ansamblu. Transpus în infrastructură, bugetul participativ la nivelul municipiului ar putea însemna apariția unor proiecte urbanistice eteroclite, incoerente și lipsite de consistență, propuse după bunul plac al unor ONG-uri care ar câștiga finanțările publice doar pe bază de concurs de popularitate. E simplu: cine are mai mulți prieteni, cunoscuți, membri în organizație, are mai multe voturi și câștigă competiția. În lipsa popularizării, a mediatizării intense a procesului de bugetare participativă, a tuturor proiectelor depuse, în mod egal, pentru ca ele să ajungă la cunoștința cât mai multor cetățeni, fiecare proiect în parte va ajunge să fie votat doar de grupul social din care inițiatorul face parte. 

„Primăria Cluj-Napoca este prima administrație publică din România care implementează proiectul de bugetare participativă online, care vine în continuarea proiectului de bugetare participativă tradițional, din Mănăștur. Bugetarea participativă reprezintă o formă de respect față de clujeni, față de cei care plătesc taxele și impozitele. O parte din buget va fi cheltuit așa cum decid clujenii.

Am creat o platformă, aceasta înseamnă că începând de astăzi clujenii vor putea depune proiecte în vederea modernizării Clujului, în mai multe domenii: alei, trotuare și zone pietonale; mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației; spații verzi și locuri de joacă; amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public etc.); infrastructură educațională și culturală; orașul digital.

S-ar putea ca unele proiecte să fie comasate, să sufere modificări, dar va lucra la acest aspect echipa tehnică din Primărie. Se vor putea da 6 voturi la cele 6 domenii. Urmează apoi etapa de validare a votului 23-29 octombrie când vor fi selectate 30 de proiecte. Primele 3 proiecte din fiecare categorie merg mai departe. Urmează a doua etapă de vot în care fiecare cetățean poate vota un singur proiect din cele 30, după care  rămân 15 proiecte care vor fi implementate în anul 2018. În 20 – 28 noiembrie este validarea etapei a doua de vot, în 29 noiembrie se afișează proiectele câștigătoare”, a declarat Emil Boc.

O parte dintre proiectele care pot fi votate de către clujeni, declarate eligibile de către Comisia tehnică de analiză a propunerilor de proiecte, sunt de-a dreptul rizibile. Dacă inițiatorii vor avea suficienți susținători care să le voteze proiectele, acestea vor fi implementate. Vă dăm doar un exemplu de proiect care s-ar putea realiza, din banii noștri, ai tuturor, prin procesul de bugetare participativă:

– „Android din sârmă” – „Lucrarea realizată din sârmă galvanizată reprezintă progresul tehnologic, un android cu trăsături umane. Înălțime 2,5 metri, greutate aproximativă 4 kilograme”, este descrierea acestei propuneri de 700 de euro. La întrebarea: „De ce ar trebui sprijinită/implementată”, inițiatorul răspunde: „Cluj-Napoca este unul centrele importante din industria IT, legatura intre dezvoltare orasului si arta contemporana este direct proportionala. Lucrarea este o simbioza intre tehnologie si arta.” (erorile de exprimare sunt citate întocmai și îi aparțin inițiatorului) Amplasamentul proiectului: „Se poate fixa pe peretele unei cladiri de birouri sau suspendat in mai multe puncte de elementele arhitecturale ale acesteia.”

Valoarea maximală a unui proiect pe care îl poate depune un cetățean este de 150.000 de euro.  Vor fi implementate 15 proiecte. Acele proiecte care vor trece de votul de popularitate vor fi susținute din bugetul anului 2018. Dacă proiectele vor fi și utile sau dacă vor fi de râsul curcilor, dacă banul public va fi utilizat cu folos sau dacă va fi risipit inutil, vor decide susținătorii acestor proiecte, cei care le vor vota. În lipsa unui amplu program de popularizare a proiectelor supuse votării, dacă majoritatea clujenilor nu vor cunoaște aceste proiecte pentru a le putea vota, unde va merge banul public vor decide doar  prietenii și cunoscuții celor care au depus proiecte. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *