Bolnavii din Cluj plătesc scump faima medicilor din oraș. Zecile de mii de pacienți din afara județului „fură” locul localnicilor la tratament?

Zecile de mii de pacienți veniți din toate colțurile țării să se caute de boli la spitalele din Cluj influențează accesul la tratament al bolnavilor locali pentru că se creează liste de așteptare în cazul multor servicii medicale. Mai mult, se poate să scadă calitatea actului medical ca urmare a faptului că managerii unităților sanitare sunt nevoiți să întindă până la refuz bugetul. Legea permite oricărui asigurat să se trateze unde vrea și niciun medic nu are dreptul să refuze niciun bolnav.

Cluj-Napoca este un centru medical renumit în toată țara, așa că nu mai miră pe nimeni faptul că bolnavi din toate județele vin cu zecile de mii în fiecare an la spitalele din municipiu. Din numărul total al pacienților spitalelor din Cluj-Napoca, undeva între 40 și 50% sunt din afara județului. De exemplu, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, 38% din totalul pacienților externați într-un an nu sunt din Cluj. Potrivit datelor transmise de reprezentanții unității sanitare, în anul 2016, au fost 58.017 pacienți externați, din care 36.068 au fost din județul Cluj și 21.949, din afara județului. Reiese că aproximativ 38% din pacienți au fost din restul țării. Cei mai mulți bolnavi din afara Clujului provin din Maramureș (3.466), Sălaj (2.830), Alba (2.822) și alte județe din Transilvania. În anul 2016, la Spitalul Județean s-au efectuat 170.542 de consultații în ambulatoriu, din care 136.485 au fost pentru pacienți din Cluj, iar restul din afara județului, ceea ce înseamnă că aproximativ 80% au fost din județ.
La Spitalul Clinic de Recuperare, 40% din totalul de 12.500 de internări sunt din afara județului

„Din totalul de 12.500 de internări pacienți spitalizați într-un an, undeva între 38 și 40%, variabil în ultimii cinci ani, sunt pacienți din afara județului Cluj”, precizează Sanda Patrichi, managerul spitalului.

La Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie, 50% din totalul pacienților sunt din alte județe. 16.000 de persoane au fost anul trecut în spitalizare continuă și 16.000 în spitalizare de zi, din care jumătate au fost din afara județului.
Situația este asemănătoare la toate spitalele din Cluj-Napoca, vizitate anual de zeci de mii de pacienți din toate colțurile țării.

Liste de așteptare de câteva luni

Adresabilitatea foarte mare este cu două tăișuri – pe de o parte este motiv de mândrie pentru localnici și pentru lumea medicală, pe de altă parte pacienții din Cluj au de suferit.Numărul foarte mare de pacienți din afara județului duce la liste de așteptare. Ce face în aceste condiții un bolnav din Cluj? Așteaptă câteva săptămâni sau chiar luni până când îi vine rândul, se duce la privat și plătește bani grei sau merge în alt centru medical renumit. Aceasta înseamnă că bolnavul din Cluj-Napoca este oarecum degrevat de drepturile care îi revin din calitatea sa de asigurat.
De exemplu, la Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca listele de așteptare pentru unele servicii sunt pe trei-patru luni.  

„Se produc liste de așteptare la noi la toate serviciile, cu variații foarte mari, de la trei-patru zile până la trei-patru luni, la serviciile cu adresabilitate mai mare. Balneologia și neurologia au listele de așteptare cele mai mari, anul acesta s-a ajuns și la peste patru luni, ceea ce este foarte mult pentru că până la urmă condiția medicală presupune un serviciu medical asigurat oarecum mai repede, dar nu ai cum să prioritizezi altfel cazurile cronice”, afirmă Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.

La Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie listele de așteptare nu sunt atât de lungi, dar există și aici.

„La un moment dat am făcut o analiză la partea de ambulator și perioada de așteptare era undeva la două săptămâni – o lună. Am căutat să vedem cum putem eficientiza lucrurile și cred că voi reuși să reduc perioada de așteptare la două săptămâni. Listele de așteptare diferă și de la medic la medic, pentru că unii pacienți vor la medicul x și atunci trebuie să aștepte. Pe partea de spitalizare sunt situații când medicii pot prelua pacienții peste o săptămână, iar alții pot să ajungă la o lună”, declară Mihai Mleșnițe, managerul institutului.

Pacienți prea mulți pentru bugetul spitalelor

Pe lângă faptul că există liste de așteptare, adresabilitatea foarte mare are și efecte legate de latura financiară, care se pot răsfrânge în calitatea actului medical. Fiecare spital are, anual, un buget în care trebuie să se încadreze. Automat, dacă vin foarte mulți pacienți din afara județului, este depășit bugetul și ca să poată echilibra banii, managerii mai „ciupesc” dintr-o parte și pun în alta sau se bazează pe noroc – poate azi vine un pacient care costă mai mult, mâine vine unul care costă mai puțin și se echilibrează situația. Se poate ajunge și în situații grave, ca din cauza „ciupelilor” să scadă calitatea actului medical.

Din numărul total de pacienți din spitalizare continuă, aproximativ 13.000 au fost decontați de către Casa de Asigurări de Sănătate, în sensul că atât a fost contractul și la spitalizare de zi, aproximativ 12.000 au fost decontați. Pentru restul de pacienți care nu sunt decontați, noi a trebuit să ne gestionăm banii de așa natură să putem să îi facem și pe ceilalți pentru că nu putem să trimitem pacienții acasă.
Anul trecut, pentru noi a fost mai prost din punct de vedere financiar și s-a simțit în aprovizionarea cu diverse materiale și medicamente. Am pus niște restricții. Poți până la un anumit punct să faci pacienți peste contract, dar apoi nu se mai poate pentru că fiecare pacient costă – internarea, tratarea lui. Ceea ce se depășește înseamnă că ai niște pacienți peste valoarea de contract cu Casa de Asigurări”, explică Mihai Mleșnițe.

Pacienții nu pot fi refuzați

Ce se poate face în situații de acest fel? Răspunsul este simplu: Nimic. Fiecare pacient are dreptul asigurat la servicii medicale, oriunde în țară și niciun medic nu îl poate refuza pe criterii de domiciliu. Managerii de spitale trebuie să se descurce ca să facă față tuturor cererilor, iar pacienții din Cluj trebuie să se strecoare printre cei din afara județului.

„Există o plângere generalizată că banii sunt puțini și atunci ei (cei de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate – n.r.) pot să vină să spună că tu ai făcut mai mulți pacienți decât sunt contractați, deci cum sunt puțini banii? Dar eu pot să răspund că i-am făcut la o calitate mai slabă pentru că am împărțit banii la mai mulți pacienți și am făcut rabat de la calitate. Ideea este să fii în echilibru, adică să poți să asiguri strictul necesar celor care s-au adresat. Dacă trebuie să faci rabat de la calitate atunci deja nu este bine.
Eu ca medic nu pot să refuz pacientul pentru că el plătește o asigurare, are dreptul la investigații și tratament. Cum reușesc eu ca unitate sanitară să îl deservesc nu mai e problema pacientului, e problema mea”, spune Mihai Mleșnițe.

Cel puțin, spitalele nu au datorii

În tot acest tăvălug, spitalele reușesc să nu aibă datorii. Dacă până în urmă cu câțiva ani, unitățile sanitare erau îngropate în datorii, acum situația este sub control.
„La capitolul datorii nu avem probleme”, precizează Sanda Patrichi.
Spitalul Județean a încheiat ultimii trei ani fără datorii.
„Spitalul a încheiat anul 2016 fără datorii. Nu au existat plăți restante către furnizori la data de 31.12.2016. Menționăm că spitalul a încheiat anii 2014 și 2015, la fel, fără datorii”, menționează reprezentanții Spitalului Județean.

Comentarii

Angela

20.04.2017 16:08

Oare nu avem dreptul toti cetatenii sa ne adresam medicului pe care-l vrem? Eu stiu ca avem acest drept. Si pacientii din alte judete platesc la fel ca si cei din Cluj si au aceleasi drepturi.

geo

21.04.2017 05:07

Foarte bine, dar atunci, fondurile din alte judete sa fie redirectionate catre Cluj Napoca

je

20.04.2017 19:39

Nu. Chiar nu e logic sa fie asa. Ca in felul asta ar fi mega-spitale doar in vreo 5-6 orase din Romania unde s-ar strange toti medicii, iar restul le-am putea inchide. In mod normal trebuie sa fi indrumat spre un medic specialist local si numai daca acesta isi declina competenta sau vrei o a doua opinie sa fi indrumat spre un altul. Daca doresti un anumit medic spre consult esti liber sa o faci, dar contra cost (macar ca si co-plata pentru privilegiul de a alege). Dreptul pacientului se refera la asistenta medicala de specialitate si nu la altceva. Iar asta cu un anumit medic sau clinice este de multe ori ca si cu scolile de centru: mai mult renumele decat realitatea

Adauga comentariu