Imbatranirea este adesea sinonima cu o stare de sanatate precara. Intr-adevar, persoanele cu varste cuprinse intre 65-79 de ani sufera in medie de doua ori mai multe boli in raport cu ansamblul populatiei. Ereditatea si igiena de viata sunt adesea responsabile de bolile vasculare care afecteaza persoanele varstnice.
In fiecare zi inima pompeaza in jur de 7000 de litri de sange cu un debit care poate varia intre 4,5 – 24 l pe minut. Acest sange circula prin artere. Presiunea sau tensiunea arteriala reprezinta forta exercitata de sange asupra peretilor arterelor. Ea denota capacitatea inimii de a propulsa sangele pentru ca acesta sa circule in intregul organism si se exprima in milimetrii coloana de mercur.
Valoarea maxima a presiunii, sau presiunea sistolica, se realizeaza cand inima se contracta si trimite sangele in artere. Valoarea minima a presiunii, sau presiunea diastolica, se realizeaza dupa ejectia sangelui, in timpul fazei de relaxare a inimii.
Hipertensiunea arteriala corespunde unei cresteri anormale a presiunii arteriale, peste valoarea de 140 mm coloana de mercur (tensiunea sistolica) si peste valoarea de 90 mm coloana de mercur (tensiunea diastolica), crestere persistenta, chiar si in repaus.
Presiunea arteriala creste in mod normal o data cu varsta; persoanele varstnice sunt deci frecvent afectate de hipetensiune arteriala. Aceasta constituie unul dintre factorii de risc cei mai importanti pentru accidentul vascular cerebral sau accidentul coronarian, dupa varsta de 65 de ani. O igiena de viata mai buna (regim alimentar sarac in calorii, cateodata fara sare, renuntarea la fumat si bauturi alcoolice) permit adesea revenirea la o tensiune normala. Daca aceste masuri esueaza, se apeleaza la medicamente antihipertensive.
Frecventa accidentului vascular cerebral creste considerabil dupa varsta de 60 de ani. Atunci cand survine, el produce o intrerupere a irigarii unei parti din creier (tromboza sau embolie cerebrala) sau iesirea sangelui in afara vasului (hemoragie cerebrala). In aceasta situatie, miscarile si functiile comandate de regiunea cerebrala afectata sunt perturbate. Accidentele vasculare cerebrale lasa sechele numeroase si produc un handicap, bunaoara hemiplegia. In plus, ele produc decesul in aproximativ unul din trei cazuri.
Arterita membrelor inferioare afecteaza mai ales arterele gambelor. Ea se caracterizeaza prin prezenta de depozite de grasime (placi ateromatoase) pe peretii interni ai arterelor, care cresc ca numar si grosime o data cu varsta. Aceste depozite provoaca o jena in circulatia sangelui, favorizand formarea de cheaguri sanguine si producand dureri la nivelul gambelor. Cei mai expusi sunt barbatii in varsta, mai ales daca acumuleaza mai multi factori de risc (fumat, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, nivel ridicat al colesterolului, antecedente familiale etc.)
Tratamentul se bazeaza in primul rand pe eliminarea unor factori de risc. Apoi, sunt medicamentele (anticoagulante, vasodilatoare) care vizeaza franarea evolutiei bolii sau limitarea complicatiilor acesteia. In ultima instanta, atunci cand boala e avansata, se apeleaza la tratamentul chirurgical (by-pass, dilatatie, proteza vasculara).
Celelalte boli vasculare, precum insuficienta cardiaca, boala coronariana ischemica, cu formele ei de manifestare angina de piept (angor pectoris) si principala sa complicatie infarctul de miocard sunt frecvent intalnite la persoanele varstnice, dar nu sunt in mod particular legate de procesul de imbatranire.
Numeroase boli legate de varsta afecteaza ochiul. Cristalinul isi pierde transparenta (cataracta) si determina scaderea vederii. Operatia de cataracta
da rezultate foarte bune si nu presupune decat o spitalizare scurta. Ochiul poate fi afectat si de o hipertensiune oculara care antreneaza leziunea nervului optic (glaucom).
Glaucomul trebuie depistat cat mai devreme posibil, deoarece tratat prea tarziu, poate conduce la orbire (cecitate). Se trateaza prin instalarea unui colir sau, daca e necesar, printr-o interventie chirurgicala.
Pe parcursul imbatranirii poate surveni o degenerescenta a maculei, zona retinei care permite vederea clara. In absenta tratamentului aceasta boala e in prezent responsabila de numeroase cazuri de cecitate la persoanele de peste 65 de ani.