In vizor

Boc vrea să umple prima celulă de la neterminatul CMID, Tișe i-o extinde ca să-i cuprindă tot gunoiul

Problema deja scăpată de sub control a gunoaielor de la Pata Rât a adus-o astăzi la fața locului pe Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, care i-a luat la rost pe (i)responsabilii care au făcut posibilă, prin incompetența și indolența lor administrativă, transformarea zonei de la Pata Rât într-o bombă ecologică.

Marele bărbat politic Alin Tișe nu s-a prezentat în fața doamnei ministru, preferând să se ascundă sub fustele Marianei Rațiu, managerul de proiect al CMID, pe care a trimis-o să încaseze, în locul său, reproșurile Grațielei Gavrilescu. La întâlnire a participat și Emil Boc, care a fost, de asemenea, luat la rost de ministrul Mediului.

Redăm mai jos un fragment din dialogul purtat între ministrul Mediului și Emil Boc:

„Gavrilescu: Domnul primar, trebuie să facem ceva.
Boc: Noi avem această rampă provizorie. Noi încercăm să facem faţă până se termină prima celulă.
Gavrilescu: Ştiţi că vă expiră acum capacitatea?
Boc: Suntem aproape.
Gavrilescu: În câteva luni nu mai aveţi unde să duceţi. Şi depozitul temporar se închide.
Boc: De aceea, suntem şi noi interesaţi să termine prima celulă pentru că şi noi suntem dependenţi de prima celulă.
Gavrilescu: Domnul primar, dar dumneavoastră aveţi aici, conduceţi judeţul alături de preşedintele Consiliului Judeţean.
Boc: Conducem oraşul.
Gavrilescu: Sunteţi pe aceeaşi linie.
Boc: Problema e administrativă, nu e linie politică. Când sunt condiţii legale noi le facem.
Ministrul Mediului a spus că Clujul are acum cea mai urâtă situație din țară.”

Ce este important să reținem din această conversație? Emil Boc intenționează să compromită, cu bună știință, CMID, pentru că Centrul trebuie sa se autofinanțeze pentru construirea celulei a doua din exploatarea gunoiului, ori Emil Boc vrea sa umple prima celula cu gunoi gata exploatat.  

Se pare că autoritățile Clujului, în loc să caute o soluție reală pentru rezolvarea problemei gunoaielor, preferă să arunce pisica și gunoiul dintr-o curte într-alta, pentru ca în final să înece Clujul în levigat, în gaze de gunoaie arse și în putoare și infecție de deșeuri. 

Centrul de Deşeuri, în prezent o ruină, a ajuns să coste peste 101 milioane de euro. După falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, în 6 ani de zile valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori. Şi, se pare că nu e suficient, pentru că încă dispar din buzunarele clujenilor milioane de euro fără ca nimeni să ia atitudine.

Consiliul Judeţean a cerut săsptămâna trecută Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj revizuirea acordului de mediu pentru Centrul de Deşeuri după ce, între timp, acest proiect a fost modificat. Potrivit Consiliului Judeţean, chiar dacă nu se modifică amplasamentul iniţial, va creşte suprafaţa primei celule a depozitului (de la 7,76 hectare la 8,95 hectare), se vor realiza trei bazine la staţia de tratare levigat faţă de două bazine cum era iniţial. De asemenea, s-a renunţat la două staţii de pompare levigat, potrivit Consiliului Judeţean, levigatul fiind “transportat gravitaţional”. S-a renunţat şi la soluţia tehnică de consolidare începută în zona vestică a celulei de depozitare, după alunecările de teren. În această zonă, proiectul prevedea realizarea unei structuri de sprijin formată dintr-un ansamblu de piloţi foraţi pentru care Consiliul Judeţean plăteşte nu mai puţin de 4,5 milioane euro (cheltuieli neeligibile suplimentare necesare consolidării versantului) pentru stabilizare, bani care vor merge direct, fără licitaţie, către Asocierea Kranz Eurocenter SRL-ISPE SA, cea care a câştigat licitaţia pentru finalizarea Centrului de Deşeuri. Aceşti bani sunt un supliment faţă de cele 25 de milioane de euro pe care le primeşte Kranz Eurocenter pentru a termina lucrările la acest proiect.

Cu toate modificările aduse la proiect, Agenţia pentru Protecţia Mediului a considerat că nu se impune revizuirea acordului de mediu. Proiectul modificat poate, așadar, merge înainte. Înainte însă înseamnă tot pași înapoi. Finul va crește suprafața primei celule pentru ca să poată prinde gunoaiele nașului, gunoaie care vor sabota autofinanțarea construcției celei de-a doua celule, prin exploatarea gunoiului. Dacă Clujul va depozita gunoi colectat selectiv, în celula unu nu vor mai fi deșeuri valorificabile. Iar drama gunoaielor județului Cluj va deveni o tragedie. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *