Azi un ou, mâine un bou, poimâine un erou!

„Ubu în concert”, premiera din această seară a Teatrului Național Cluj, este un spectacol de Ada Milea lustruit regizoral până la desăvârșire de Gábor Tompa, e o nouă piesă ce beneficiază din plin de tușa mișcărilor scenice șlefuite de coregrafa Andrea Gavriliu, în care Anca Hanu, „doamna Ubu”, face paradă de talent artistic, la fel ca „domnul Ubu”, interpretat de Adrian Cucu, cu stilu-i inconfundabil. Nu sunt un fan al spectacolelor-concert ale Adei Milea (deși le recunosc valoarea teatrală), însă această reprezentație este cu totul altceva, față de ce ne-a obișnuit Ada Milea până în prezent.

În „Ubu în concert” nu mai auzim cântecelele naive din „Insula” sau din „Chiritza în concert”, ci texte rimate și ritmate pline de substanță, ce ilustrează, pe parcursul unei ore, zbaterile imunde ale subconștientului colectiv contemporan. Întreaga mizerie a lumii îi este oferită spectatorului pe o scenă care „pute” de realism, în care gunoiul psihicului uman devine poezie de viață.

Mort ca rege, Ubu caută să se bucure de viață prin lucrurile josnice și fetide pe care le trăiesc „sclavii” de rând, de la baza societății. Curățarea pantofilor celorlalți devine prilej de trăire juisantă, de extaz în fața autenticității existenței fruste. „Azi un ou, mâine un bou, poimâine un erou”, Ubu este astăzi „un rahat”, iar „mâine curat”, pentru a deveni poimâine din nou „un rahat”. El trece cântând și încântând spectatorii prin toate marginaliile societății, renaște dintr-un tomberon pentru a se bucura de „libertatea” de la pușcărie, unde îi invită pe toți, unde toate personajele elucubrante se duc cu plăcere, pentru a evada la închisoare din constrângerile cotidiene.

Catharsisul acestei piese se naște din contrapunctul muzică-dans-poezie și inteligență a replicilor, din haosul scenic al cărui fir epic încâlcit se pierde pe alocuri, dar se regăsește întotdeauna, pe măsură ce personajele se pierd și se regăsesc pe sine în nebunia pe care o joacă, în psihozele împrumutate din realitatea scenei vieții.

Piesa impresionează prin sinceritate, prin radiografierea lumii, așa cum este, marea realizare teatrală fiind cea de a concentra, în doar 60 de minute, ultimii 60 de ani ai mizeriei umane. Și, o face într-un stil vesel și jucăuș, sumbru și murdar, ca o estetică  foarte reușită a urâtului.

Adevărul „politic incorect”, în alte medii taxat cu plângeri în instanțe, jumulit, în viața reală, de frica consecințelor zicerii verde-n față, se dezvăluie nud pe scena Teatrului Național Cluj, unde, înveșmântat în artă, poate fi spus.

„Ubu în concert” este o palmă murdară și sănătoasă ce „lustruiește” obrazul societății, fără ipocrizie, pe muzică și cu voie bună.

Un mare merit al piesei este și durata – ține doar o oră, adică exact cât trebuie, pentru ca mesajele transmise să fie percutante și să nu cadă în plictis.

Se va mai juca în 23 februarie, în 8 și în 28 martie. Mergeți și priviți-vă în oglinda teatrală care vă va arăta uneori un ou, alteori un bou, rareori un erou!  

Adauga comentariu