PORTRET

Aventura vieții lui Rabă, unul dintre cei mai populari actori de comedie ai anilor '90

Rabă e unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți actori de comedie neaoșă, ardelenească, ai anilor ’90. Împreună cu Rozi, au format un cuplu comic ce încă mai are rezonanțe adânci în mintea și în sufletul celor ce se uitau în acei ani la simpaticele și originalele personaje. Emisiunea de divertisment realizată de TVR Cluj a rămas încă un punct de referință al genului și un prilej de amintiri nostalgice pentru toți telespectatorii cărora Rabă și Rozi le înseninau ziua, aducându-le zâmbetul pe buze.

Povestea lui Rabă începe de la 7 ani

Povestea lui Rabă, pe numele real Racz Claudiu Iosif, începe de pe la 7 ani, când și-a descoperit înclinațiile artistice inspirat de filmele indiene de pe vremea aceea, ale căror melodii a început să le cânte. Tot pe atunci era și perioada comediilor cu Jerry Lewis, pe care a început să-l imite:

,,Eram în perioada marilor comedii ale lui, atunci se dădeau filmele alea, deși erau vremurile întunecate ale comunismului, anii ’72, și am început și eu să fac diferite figuri și grimase cum vedeam la Jerry Lewis, pentru că el era maestru în mimică. Chestiile astea le făceam în familie, între prietenii mei și pe urmă la școală.”

Școala a făcut-o în orașul natal, Turda, distrându-și mereu colegii în pauze și în ore, fiind, așa cum singur se definește, ,,foarte necuminte”. Comedia ca manifestare artistică a început-o din școala generală, unde a participat la o trupă de teatru axată pe această specie, apoi în liceu a făcut un fel de brigadă artistică cu care participa la competițiile între licee.

Ciclism extrem în Cheile Turzii și pe ruta Turda-Cluj

În paralel a făcut și o grămadă de sporturi, dintre cele mai variate, fiind la unele (tenis de masă) campion național, la altele câștigând campionatele școlare (la volei), dar cel mai mult i-a plăcut ciclismul extrem. Avea biciclete modificate pentru drum accidentat sau pentru viteză, cu care făcea cele mai periculoase lucruri:

,,Ne dădeam prin Cheile Turzii pe versant în munte, îți era rău să te urci cu corzi și noi coboram pe acolo. Îmi plăcea foarte mult și ciclismul de viteză, veneam la Cluj destul de periculos, mă țineam în spatele unui camion, că așa nu aveai frânare la înaintare și mergeai ca într-un tunel, ăla mergea cu 80, tu mergeai cu 80. Le prindeam pe Dăbăgău unde mergeau mai greu, și puteam să pedalez mult mai ușor în curentul ăla de aer, că te trăgea prin aspirație și ajungeam în 15 minute la Cluj, în cât timp venea tirul.”

Rabă nu a încetat niciodată să practice ciclismul, însă acum tare se mai dă doar cu mașina, iarna, iar vara poate fi văzut cum se strecoară prin trafic cu scuterul.

La armată împușca permisii după voia inimii

După liceu a dat examen la facultate, a intrat și a făcut armata 9 luni, la termen redus. La termen mult redus, fiindcă în școala generală fusese campion național la tir de performanță, fapt ce l-a ajutat în armată să împuște permisii după voia inimii, făcând pariuri cu locotenenții că poate trage 5 cartușe în același punct, astfel câștigând bilete de voie la discreție.

În armată s-a ocupat nu numai de pariuri, ci și de brigada umoristică a batalionului, atât ca text, cât și ca regie. I-a învățat pe restul soldaților și puțină actorie și au câștigat, bineînțeles, locul I la toate clasamentele la care se putea accede: faza pe unitate, pe regiune și pe țară: ,,Cam pe locul I m-am dus eu întotdeauna, tot ce am făcut am făcut de competiție”, spune Rabă, fără falsă modestie.

A făcut Facultatea de Mecanică pentru a deveni actor de comedie

După armată a revenit la Cluj, unde a început Facultatea de Mecanică, secția de prelucrări metalurgice, actorul de comedie devenind astfel, conform diplomei, inginer ,,care se ocupă cu mixajul metalelor”.

Comedia e că în prezent urmează un master (anul I) la Universitatea Tehnică, specializarea… Rabă se uită pe carnetul de student: ,,Construcții de mașini, specializarea TAF, dar ce dracu’ e TAF nu știu!” Inginerul actor de comedie se specializează în necunoscutul TAF pentru că, consideră el, ,,un titlu de inginer înseamnă ceva, dar în momentul în care ai și un master poți tinde către funcții de conducere, să fii un inginer plin”, explicând că face masterul acesta pentru un business pe care vrea să îl pornească.

Chiar dacă acum masterul îl urmează cu intenții antreprenoriale, facultatea l-a direcționat mai mult spre laturile sale interpretative. A continuat tradiția cu brigăzile artistice, înscriindu-se mai întâi la brigada de la seral, fiindcă primii doi ani de facultate i-a frecventat seara, după ce ziua lucra la Fabrica Turdeana, în primul an, și la CUG în cel de-al doilea. Astfel, ziua repara mașini unelte sau făcea piese în secția de sculărie, iar seara repeta asiduu pentru a deveni actor de comedie, unul dintre cei mai apreciați de către studențimea acelor vremuri:

,,M-am înscris în brigada Unic de la seral, care exista în paralel cu brigada Bum, care era brigada oficială a Facultății de Mecanică. În colectivul brigăzii am venit cu un alt stil de interpretare față de ce se întâmpla atunci și aveam spectacole la Casa de Cultură a Studenților, în căminele studențești, și am ajuns să îi depășim pe cei de la Bum; ăștia de la seral eram mai haioși, mai ceruți, mai iubiți de publicul studențesc, lucru care s-a auzit la nivelul conducerii facultății și îți dai seama că nu le-a prea plăcut, și cumva s-a dorit contopirea brigăzilor, s-a dorit să se desființeze brigada de la seral.”

Viața de student a celui ce deja era o vedetă printre colegii săi

Când a auzit că brigada sa se va desființa, Rabă s-a dus la Bum, unde exista deja un colectiv destul de bine închegat și reticent la noii veniți, astfel că a reușit cu greu să pătrundă în brigadă, după vreo 2-3 luni în care s-a tot dus la repetiții și le-a zis bancuri, până i-a convins să îl primească în rândurile lor:

,,De fapt am fost trei care am plecat de la Unic și am intrat cu greu în Bum, dar după ce am intrat, inevitabil, am ajuns pe primele poziții toți 3 ca și interpretare. Erau într-adevăr spectacole faine și participam la Festivalurile Artei și Creației Studențești, unde luam tot timpul locul I.”

Mișcarea culturală era foarte bine pusă la punct pe timpurile acelea, studenții cu preocupări artistice, cei care făceau parte din trupe, fiind privilegiați:

,,Noi practic ieșeam din triunghiul ăla care omora studentul, care semăna cam așa: cămin, cantină, școală și tot așa, rar câte un cinematograf – așa erau vremurile atunci. Noi ieșeam din triunghiul ăsta pentru că aveam 3 repetiții pe săptămână, câte două ore, de la 8 la 10 seara, deci chiar făceam pregătire, muncea toată lumea foarte mult la dansuri, cântece, umor, scenete, ca să iasă brici, și pentru asta eram recompensați cu tabere gratuite iarna și vara, vara la Costinești, iarna la Slănic Moldova, Pârâul Rece…”

Pe lângă cele două tabere gratuite sezoniere, membrii brigăzii aveau și deplasări pentru spectacole în țară, tot la 3 săptămâni mergând la Timișoara, Iași sau Brașov. Aveau astfel o viață de student ultra-plină, lipsind de la cursuri, dar profesorii le treceau absențele cu vederea, pentru că îi vedeau și ei și îi apreciau la spectacolele pe care le susțineau la Cluj:

,,La Cluj aveam vreo 6 spectacole pe an – se rupeau sălile, se crăpa sala, deci efectiv capacitatea sălii era de 1000 de locuri și intrau 1500, stăteau pe culoarele dintre băncuțe, câte doi pe un scaun, era dezastru! Cu cordon de jandarmi se intra la balurile bobocilor de la Universitatea Tehnică, toată lumea ne cunoștea, eram privilegiați, ieșeam de pe scenă, când se termina spectacolul, ne uitam în stânga – dreapta, ce ne alegem pentru seara aia, era fain!”

Rabă nu era comic numai la spectacole, ci se dădea în spectacol și la cursuri, așa că, din cauza unor profesori ce nu gustau glumele sale, ce făceau să râdă întregul amfiteatru, a repetat ,,vreo 2 ani.”

După Revoluție a devenit șeful brigăzii Bum și s-a ocupat de membrii trupei până în ’96, pentru că doar până atunci s-au mai primit de la minister taberele gratuite de vara și iarna. După ’96 taberele s-au sistat și astfel s-au destrămat brigăzile din toată țara, nemaiexistând nicio răsplată pentru munca de pregătire depusă de studenți.

După absolvirea facultății, din ’90, Rabă a făcut comerț cu de toate pentru toți: televizoare, frigidere, ciocolată, mașini, piese auto, suporturi de numere.

Serialul de comedie ce l-a făcut cu adevărat celebru

Foștii săi colegi de la brigada Bum, care între timp au ajuns să lucreze în televiziune, l-au chemat în ’96, propunându-i să joace într-un serial de comedie:

,,Am fost cooptat de foștii mei colegi de la brigada Bum, care între timp au ajuns în televiziune. Exact cum m-am apucat eu de comerț, alții s-au dus și s-au angajat la TVR, și Constantin Trofin a ajuns acolo pe post de director adjunct și Ovidiu Uscat pe post de șef de redacție divertisment. Lor le-a venit ideea serialului «Știrile de sâmbăta asta» și au încercat la început într-o altă variantă în care era Rozi și cu un tip care se numea Viorel Muncaciu. Tot așa au încercat, pe ideea soț-soție, dar Muncaciu nu a fost deloc convingător în rolul de soț și s-au gândit să caute pe altcineva, și atunci s-au gândit la mine. Știau cam ce gen de interpretare am eu și m-au chemat la televiziune la Cluj, m-au întrebat dacă vreau să joc într-un serial de comedie și mi-au zis: «Haide, să îți prezentăm nevasta ,,de serviciu”!». Ea era casieră la TVR, era haioasă, în general oamenii ăștia mai grăsuți sunt destul de simpatici și volubili, am făcut o echipă bună.”

,,Emisiunea a mers grozav”, își amintește Rabă, din ’96 până în 2002, fiind cea mai bună trupă a momentului, cea mai bună emisiune de divertisment, obținând, pe lângă dragostea publicului, și 4 premii consecutive ale APTTR-ului și două premii consecutive ale revistei Viva, performanță neegalată de nicio altă trupă.

,,În 2002 emisiunea a trebuit să plece de la TVR la comandă politică”, spune Rabă, ,,fiindcă din 2001 a fost introdusă o nouă rubrică în cadrul «Știrilor de sâmbăta asta», o rubrică de trucaje în care apăreau figuri de politicieni în ipostaze jenante, și atunci normal că TVR-ul, care tot timpul a fost aservită puterii, ca e de stat, ăia de acolo s-au autosesizat, păi, stai mă, un pic, ăștia ce fac?! așa că a trebuit să plecăm.”

Din toamna lui 2002 emisiunea s-a mutat la Antena 1 și a funcționat până în primăvara următorului an, dar Rabă consideră că nu mai era aceeași emisiune, simțind că ceva s-a rupt – era alt format și făceau ,,niște chestii așa mai mult în virtutea inerției”, totul luând o formă care pe ei nu îi mai mulțumea, nu le mai făcea plăcere ca înainte:

,,Aici parcă era așa, o chestie, nici scenariul nu mai era același, decorurile erau altele, s-au schimbat foarte multe, atât ca și format al emisiunii, dar și pe noi, ca personaje, ne puneau să facem altceva, nu mai eram Rozi și Rabă; eram, dar jucam într-un fel foarte ciudat, nu ne mai plăcea, și în 2003 am fost înștiințați că se renunță la serviciile noastre.”

După ce s-a încheiat emisiunea care l-a consacrat a continuat cu noi proiecte artistice și va lansa în curând un nou serial de comedie

Ulterior Rabă a rămas în lumea artistică, participând la diferite spectacole prin țară, unde era chemat. Făcea scenete cu trupa ,,Panseluțele trăznite” și erau, de altfel, chemați peste tot.

În 2005 a fost cooptat din nou într-un serial de comedie, ,,Burlacii”, un sitcom pe TVR 1, făcând parte dintre personajele principale în primele 6 episoade, pe urmă fiind trecut într-un plan secundar, datorită diferenței de interpretare dintre actorii ardeleni, naturali, cu cuvinte ardelenești, și actorii de București – două lumi diferite, ce nu se prea înțelegeau ca și joc, așa că ,,ardelenii” au fost eliminați, după înlăturarea lor terminându-se și serialul.

Pe lângă actorie, Rabă cântă și muzică etno, de petrecere, și face videoclipuri la piese. Jaga jaga, un videoclip conceput integral de el ca și regie și interpretare a avut milioane de vizualizări, la fel de urmărită fiind pe YouTube și ,,Ardeleanca și americanul”, piesă cântată de el:

,,Mi-am făcut o carieră și în muzică, mă mai duc și la nunți de staroste, le mai și cânt și am piese din-astea antrenante de joacă lumea de își rup papucii!”

În următoarele două luni se va lansa un nou serial de comedie cu Rabă pe TVR Cluj:

,,Numele nu l-am stabilit încă, o să fie ceva, «Aventurile lui Rabă», dar nu sunt încă sigur. Prin martie vrem să ne apucăm de filmat, avem scenariul, personajele și locația.”

Aventura care i-a dat numele –  Rabă

Toate fiind zise, poate cea mai importantă aventură a vieții sale este tocmai cea care i-a dat porecla, devenită ulterior renume:

,,Pe undeva pe la 14 ani, mergeam la pescuit, cum mergi de la Turda înspre Alba, spre Stejeriș, e un han pe dreapta și înainte de hanul ăla e o baltă, balta de la Bădeni. Eu acolo mergeam la pescuit cu bicicleta și într-o zi, când m-am întors de la pescuit, la baza dealului un cioban își muta oile de pe o parte a șoselei pe cealaltă parte. Eu cum aveam bicicleta foarte bine echipată, normal că aveam și oglinzi retrovizoare și eram foarte aproape de turma de oi, când am văzut în retrovizoare un tir care cobora și care dădea claxoane și flashuri. Era sus la jumătatea dealului, eu eram jos lângă oi și eu mi-am dat seama că ăla de aia face cu farurile, pentru că nu mai are frâne sau e într-o stare de urgență, de avarie, eu așa am gândit pe loc, pe când ciobanul care era pe marginea drumului a văzut și el tirul și a auzit claxoanele și s-a gândit, ce mă grăbește ăsta? să oprească dracului! și s-a dus în mijlocul drumului, că a opri ăsta, nu a trece peste mine, că doar a vedea că-s aci, nu-i tâmpit să dea peste mine! Eu mi-am dat seama de situație rapid, am pedalat, am sărit de pe bicicletă pe cioban, l-am prins în brațe și ne-am rostogolit în șanț, cu tot cu bunda de pe el și cu tot cu bâtă, și îți dai seama că într-o secundă sau două a trecut tirul, a făcut salată de oi, 9 le-a spulberat și un măgar, și pe urmă a reușit să oprească după vreo 200 de metri pe o linie dreaptă. Ciobanul în prima etapă când s-a ridicat din șanț, a vrut să-mi dea cu bâta în cap, apoi, când a văzut că e plin de oi a realizat: «Vai, copile, mi-ai salvat viața!»”

Un coleg de școală de-al lui Claudiu, care mergea cu tatăl său înspre Alba, a văzut de la depărtare toată scena, cum a trecut tirul printre oi, și a remarcat că pe tir scria mare RABA și a început să le povestească celorlalți colegi, luni, la școală, pentru că întâmplarea se petrecea sâmbătă:

,,«Mă, să vedeți pe Claudiu cum l-a scăpat pe cioban de o Rabă, că a venit Raba și a trecut peste oi!» Și Rabă în sus și Rabă în jos, și Rabă mi-a rămas numele de atunci. L-am adoptat apoi ca și nume de scenă pentru că era ceva mai diferit, mai original, îți rămânea în urechi.”

Ciobanul i-a mulțumit lui Claudiu și i-a promis că îi dă 10 oi, pe care i le va crește el și i le va da când se va duce după ele. Nu s-a dus după ele niciodată, așa că, oile înmulțindu-se din ’81 până acum, Rabă are în prezent, cel puțin la modul teoretic, mai multe oi decât Becali.
Însă, cariera de oier nu îl atrage, dorind să continue cu cea artistică:

,,Noua emisiune o să o începem și va fi o surpriză. Din martie începem filmările, o să facem un super serial de comedie la care vor participa membri din brigada Bum și alți colaboratori.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *