Proasta gestionare a problemelor județului nu ne mai miră, doar ni se confirm cu fiecare proiect pe care îl derulează Consiliul Județean (CJ). După ce în vară, conducerea CJ Cluj a dat-o cu stângul în dreptul când a fostă pus în fața faptului de a scăpa de levigatul de la Pata Rât, acum continuă cu aceleași eschive și lipsă de interes. Cumva, s-a reușit montarea stației de osmoză inversă la Pata Rât, utilaj cu care să fie epurată apa toxică, dar acum e montată degeaba.
Nemții de la Klarwin (cei cu stația de osmoză) au adus utilajul și l-au montat, ATENȚIE!, pe banii lor, în luna ianuarie. Acum, au realizat că nu au ce face cu stația de osmoză din cauză că asocierea Nord Conforest – SC Finara Consult – SC Interdevelopment SRL, care se ocupă cu închiderea depozitului de la Pata Rât s-a răzgândit și nu mai vrea să primească pe rampă materialul rezultat în urma epurării. Inițial au fost de acord, dar între timp s-au răzgândit. Am încercat să aflăm care sunt motivele acestei răzgândeli, dar reprezentantul asocierii nu a avut timp să discute cu noi la primul apel telefonic, apoi nu a mai răspuns apelurilor noastre.
Putem doar să presupunem despre ce este vorba, pe baza faptelor anterioare. Câteva explicații interesante și pertinente oferă activistul de mediu Szakats Istvan, care a monitorizat permanent situația de la Pata Rât.
“După toate circurile toamnei celebra stație cu osmoză inversă până la urmă a fost instalată de nemți – dar nu a funcționat niciodată. De ce? Pentru că s-a schimbat modificarea și nu mai au unde depune materialul rezidual. După toate promisiunile bombastice urmate de și mai marile tăceri ale lui Tișe stația instalată stă acum în noroiul de la Pata Rât degeaba, iar din toamnă au mai curs cel puțin 10.000 mc de levigat către Apahida pe Zăpodie și Someș – continuând lunga tradiție a otrăvirii oamenilor și a solului – de care chiar Tișe spunea că e caz penal.
Detalii.
În ianuarie nemții de la Klarwin au adus și instalat stația, gospodărește, pe banii lor. Ei aveau tot interesul s-o și pună în funcțiune – dacă nu pentru altceva, să înceapă și ei să-și recupereze banii. Dar nu au mai putut apăsa butonul. Că stația cu osmoză inversă produce nu numai apă decontaminată care se poate lăsa în Zăpodie, ci și un zaț rezidual (un fel de smântână neagră). De care trebuie să scape – adică trebuie s-o ducă undeva. Cam 40 tone pe zi. Dar zațul asta dintr-o dată ei nu mai au unde duce. Că românii s-a răzgândit.
Conform proiectului zațul trebuia reinjectat în dealul din care curge acum levigatul. Soluția tehnică prevedea 5 țevi de 250m îngropate în deal și prin care zațul se pompează cu presiune până în miezul dealului de gunoi.
Dar firma care administrează închiderea rampei dintr-o dată s-a trezit că asta de fapt nu-i mai convine. Din două motive. Primul, banii. Bă, depui? Plătești. Că nu era vorba inițial? Ghinion. Dar cine plătește? Klarwin? Consiliul?
Iar al doilea și ăl mai mare motiv al răzgândirii: i-a apucat frica. Că dacă smântâna asta îi fluidizează și mai mult masa imensă de gunoi și fuge iară dracu’ tot dealul în jos? Că nu ne-am gândit înainte? Ghinion. Să ducă nemții zațul nost în altă parte.
Dar nu se poate. Că legea interzice să plimbi reziduurile de pe o groapă pe alta. Ca atare trebuie să le gestionezi local. Dar localu’ nu mai vrea.
Iaca așa s-a blocat neamțul cu mâna pe butonul verde și Tișe cu foarfeca pe pamblică, trecând peste el iarna întreagă. Dar ce-i pasă. Mai face cancer unu, moare de cancer altu, las’ că-i crește plozii, bun și ăia să-i impozitezi. Timpul trece, banul cetățeanului vine. Statul vine de la stat”, a scris, joi, Szakats Istvan pe Facebook.
Că cei de la asocierea SC Nordconforest SA – SC Finara Consult SRL – SC Interdevelopment SRL s-au răzgândit o confirmă și asociatul firmei care s-a ocupat de montarea stației. Adrian Dobre a declarat ieri pentru Ziar de Cluj că ei sunt blocați din cauză că asocierea nu își dă acordul către CJ Cluj.
În 2015, se încheia un contract cu asocierea SC Nordconforest SA – SC Finara Consult SRL – SC Interdevelopment SRL, la valoarea de 27.267.933,79 lei fără TVA pentru închiderea rampei de la Pata Rât. Termenul de finalizare a lucrărilor era de un an de la data semnării contractului. Un an mai târziu însă, asocierea nu încheiase lucrări, ci primise ca supliment aproximativ 1 milion euro pentru cheltuieli în urma unui incendiu care a izbucnit la rampă. De altfel, la depozitul de deșeuri au izbucnit incendii frecvent, în ultimii ani.
În 2015, după semnarea contractului, reprezentanții Nord Conforest sesizau CJ Cluj că pe fosta rampă de gunoi a orașului au apărut, suplimentar, 500.000 metri cubi de deșeuri.