In ultimele doua saptamani, clujenii au fost martorii unei desfasurari de forte fara precedent a Directiei Antifrauda. Zeci de masini de la “Antifrauda” au circulat in tot judetul, magazine si localuri au fost sigilate si numai in cinci zile s-au dat amenzi de aproape 90.000 de lei in judetul nostru. Operatorii economici se tem sa vorbeasca oficial, insa considera sanctiunile ca fiind exagerate. Asta pentru ca, dupa noua lege, inspectorii Antifrauda au posibilitatea sa puna sigiliu pe punctele de lucru, fara drept de contestare. In Cluj s-au inchis baruri pentru sume derizorii provenite din bacsis, s-a suspendat activitatea unor magazine pentru ca nu au eliberat bon fiscal.
ANAF ne-a prezentat, astazi, o situatie valabila pentru perioada 15-20 martie, in judetul Cluj. In cele cinci zile, sustine purtatorul de cuvant al Directiei Generale Antifrauda Fiscala, Alexandru Cristea, s-au sigilat punctele de lucru a doua societati comerciale.
“Au fost verificati 31 de operatori economici, au fost dispuse amenzi in valoare totala de 87.400 de lei si s-a dispus suspendarea pentru o luna a activitatii comerciale a doua firme si sigilarea punctelor de lucru”, a declarat acesta pentru Ziar de Cluj.
Ceea ce s-a intamplat, in ultimele zile, la firmele din Cluj este valabil la nivel national. Avocatul clujean Ciprian Paun este de parere ca actiunea celor de la Antifrauda este, in realitate, un „statement”, o declaratie dura de intentie a ANAF, care spune “zero toleranta” evaziunii fiscale.
Printre agentii economici clujeni sanctionati de Directia Antifrauda s-au aflat, spre exemplu, unii carora li s-au gasit in casa mai multi bani decat erau evidentiati contabil. Diferenta de sume era generata de bacsisuri si s-a dispus inchiderea respectivei unitati.
Un alt exemplu din Cluj a fost acela al unui magazin, unde in timpul controlului, s-a constatat lipsa unor documente, cum ar fi un registru contabil obligatoriu, acesta fiind la sediul social al societatii, si nu la punctul de lucru. Pentru acest motiv, s-a dispus inchiderea magazinului, iar persoanele respective au fost invitate sa se prezinte la Regionala de la Oradea, cu documentele contabile ale societatii. In tot acest timp, magazinul a fost inchis.
Unul dintre magazinele pe care ANAF a pus sigiliu este “Maria”, de pe strada Napoca, din centrul Clujului. Contactata de Ziar de Cluj, Maria Marincus, administrator al magazinului de textile, a refuzat sa faca declaratii privind controalele si masura luata de Directia Antifrauda.
Pe usa magazinului s-a pus anuntul “Activitate suspendata de Antifrauda-ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”. Ruperea sigiliului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
In acest context, avocatul Ciprian Paun este de parere ca, intr-adevar, este necesara aceasta lupta impotriva evaziunii fiscale, insa ea ar trebui facuta organizat, iar pedepsele trebuie sa fie proportionale cu gravitatea faptelor.
“Este foarte clar ca masurile adoptate de catre Guvern sunt pe linia de combatere a evaziunii fiscale si de lupta impotriva fraudelor. Ceea ce poate sa devina o problema este faptul ca aceste masuri nu sunt aplicate proportional cu gravitatea faptelor identificate. Este foarte clar ca legea fixeaza anumite imperative, dar cel care aplica legea trebuie sa individualizeze fapta si sa sanctioneze respectiva incalcare a faptei proportional cu gradul de pericol al acesteia. E un pic excesiv daca, pentru doi-trei lei gasiti in plus in casa, ANAF inchide magazinul”, explica Ciprian Paun.
Potrivit unor surse ANAF, tocmai pentru a se preintampina actiuni subiective pe viitor, inspectorii de control din Cluj sunt trimisi la Alba sau la Mures sau cei din Oradea la Cluj. Aceleasi surse din cadrul Directiei Antifrauda Oradea au precizat ca nu este vorba de o tematica urmarita in cadrul controalelor.
Cum s-a schimbat legea
Legea pe care se bazeaza sanctiunile din aceste controale este Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) 28/1999, care a fost modificata la inceputul acestui an. Potrivit acesteia suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru, de la o luna la 3 luni, in functie de gravitatea faptelor, se da in cazul:
b) neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu exceptia prevazuta la 1 alin. (8);
c) neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale;
d) neintocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase in/din sertarul casei de marcat, altele decat cele provenite din incasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amanuntul si a serviciilor efectuate catre populatie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului;
e) neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, achizitionate numai de la distribuitori autorizati sau unitati acreditate pentru comercializare, conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta;
cc) nerespectarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevazute de lege, de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale definite la 3 alin. (2);
Legea mai arata ca pe durata de suspendare a activitatii “unitatea este sigilata de echipa de control constituita potrivit legii. Concomitent cu sigilarea unitatii, se afiseaza la loc vizibil un anunt cu privire la aceasta situatie. Anuntul va fi scris cu litere de tipar avand inaltimea minima de 10 cm”.
Noutatea din acest an este faptul ca se pot contesta in instanta procesele verbale de contraventie, insa “plangerea nu suspenda executarea in cazul sanctiunilor contraventionale prevazute la art. 10 lit. b), c), d), e) si cc)”, adica suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru.
20% nu respecta legea
“Procentual vorbind, cei care se conformeaza si respecta obligatiile legale, la nivel national, este de 80%. Restul, de 20% s-a confruntat, pe langa masura suspendarii activitatii, si cu masura sigilarii spatiului si cu exceptia ca, acum, magazinul ramane inchis. Acest lucru a dat, de fapt, nastere cresterii atentiei acestui subiect. Au aparut discutiile in contradictoriu, pentru ca, pana in 2014, se facea contestatie si lucrurile mergeau inainte. Acum s-a modificat legea, iar punctul de lucru ramane inchis si sigilat pana la o decizie finala”, a explicat Alexandru Cristea, purtator de cuvant al Directiei Generale Antifrauda Fiscala.
Clujul a pierdut „polul de putere” Antifrauda in 2013
Cat priveste controalele de la Cluj, acestea sunt coordonate de catre Directia Regionala Antifrauda Oradea, care are in jurispundenta judetele Bihor, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj.
Schimbarea “polului de putere” de la Cluj la Oradea s-a produs in 2013, dupa reorganizarea ANAF, cand DGFP Bihor a devenit doar o simpla administratie judeteana de finante, iar o buna parte a activitatii s-a dus la Cluj-Napoca. Au fost concediati atunci cei din Garda Financiara, iar drept compensatie Oradea a primit centrul regional al Directiei Antifrauda.
Intr-o alta ordine de idei, in luna ianuarie a acestui an, premierul Victor Ponta a dispus inlocuirea sefilor de la sase Directii Regionale Antifrauda, printre care si cea din Oradea. Astfel, fostul sef Iulian Bogdan Gheorghe a fost mutat de la Oradea la Bucuresti. El a fost inlocuit cu Marius Coturbas.
In Cluj-Napoca isi desfasoara activitatea 11 inspectori antifrauda, in timp ce numarul total la nivel national este de 174 de inspectori de control.
Patronul de la Janis: “E o sabie a lui Damocles deasupra capului celor din breasla mea”
“Din punctul meu de vedere, principala hiba a legii este neprotejarea localului, a firmei, in fata neglijentei, relei-intentii sau chiar a sabotajului din partea angajatilor! Noi am dat afara in 7sapteani sute de barmani si ospatari pentru ca i-am prins ca nu dadeau bon. Daca acum se intampla asa ceva, o firma risca inchiderea, falimentul poate, si e o slaba consolare ca se poate indrepta ulterior, tardiv, impotriva vinovatului”, a precizat Adrian Muntean, managerul lantului “Janis”, despre noile reglementari de lege.
In aceasta bransa, unde bacsisul este „inevitabil”, nu exista alta solutie pentru a te proteja impotriva actiunilor ANAF-ului, decat fiscalizarea ciubucului, potrivit acestuia.
“Orice alta varianta te expune grav, garda putand lua masura inchiderii unitatii pentru orice neregula de casierie, indiferent de cuantumul plusului sau minusului sau de provenienta acestora. Chiar si asa, oricand neglijenta personalului poate crea o situatie potential <
>. Cred ca intarirea disciplinei personalului implicat in operatiuni cu numerar e esentiala, precum si cresterea numarului de controale interne, preventive. Este insa imposibil ca aceasta lege sa ramana asa, e o sabie a lui Damocles deasupra capului celor din breasla mea, cel putin. Se poate obtine efectul dorit si fara terorizarea sau falimentarea comerciantilor”, a precizat managerul.
Localurile administrate de Munteanu au fost vizate de ANAF in urma cu cateva luni, nu fac parte din cele controlate dupa 1 martie.