Raportul România Educată a fost lansat public de către președintele Klaus Iohannis. Cât din această strategie reprezintă o noutate, rămâne de văzut. Cert este că proiectul prezidențial vizează anul 2030, termen la care România trebuie să aibă cel puțin 80% rata de promovare a testării de la finalul ciclului gimnazial și 75% rata de promovare a examenului de bacalaureat. Câți elevi va mai avea România în anul 2030, raportul prezidențial nu menționează. Prin urmare, sunt trasate anumite teme și sarcini care trebuie să fie atinse cu orice preț. Din păcate, strategia propusă de Klaus Iohannis este mai degrabă o compilație de ”soluții”, adunate din trecutul nu foarte îndepărtat și care au constituit, la vremea lor, propuneri înaintate de miniștrii Educației Naționale care au condus acest minister de-a lungul anilor.
Raportul prezidențial propune o serie de soluții pe cuprinsul a peste 100 de pagini:
teze unice, BAC aplicat, salarizare diferențiată – aceste subiecte se regăsesc printre propunerile înaintate în proiect.
Este adusă în discuție necesitatea salarizării profesorilor “în funcție de performanță”. În proiect figurează criteriul pregătirii profesorilor, dar nu sunt analizate elemente concrete de pregătire a acestora.
Raportul prezidențial prevede că, în afara rețelei de creșe de stat care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030, statul trebuie să încurajeze “dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul marilor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit”.
În ceea ce privește grădinițele, până în 2030 toate trebuie să ofere opțiuni de program prelungit și servicii de suport asigurate de logopezi, psihologi și medici.
În ceea ce privește gimnaziul, raportul propune reintroducerea tezelor unice naționale:
”Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior (liceu – n.red.). Școlile cu diferențe semnificative între notarea curentă la clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor și pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-și îmbunătăți activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev”, se arată în raport.
Sunt propuse 2 scenarii cu privire la parcursul gimnazial și liceal, iar a doua propunere este ca liceul să aibă 3 ani.
Obiective de atins în privința Examenului de Bacalaureat:
– “Restructurarea evaluării finale (bacalaureatul) pentru a reflecta mai bine natura fiecărei filiere și implementarea noului sistem de evaluare începând cu 2025. Bacalaureatul va include probe practice, eventual derulate în afara mediului școlar”.
– “Creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat la 75% din totalul colectivității și organizarea de politici țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai mici de 50%”.
”Din păcate, este mai degrabă o colecție de teme de discuție, decât niște soluții. Și dacă susții, de pildă, două strategii, două scenarii, care sunt diametral opuse: liceul de 3 ani și liceul de 4 ani, adică două structuri diferite, înseamnă că nu susții nici una.Dacă vii cu o soluție, atunci trebuie să spui: pentru învățământul liceal se susține scenariul cutare, nu propui două scenarii care sunt mutual exclusive.Ori de acolo, noi am susținut un singur scenariu, pentru că am fundamentat științific și am spus că ăsta e. Aceasta înseamnă o soluție.Raportul este mai degrabă o colecție de teme de discuție, decât o colecție de soluții”, a declarat fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, pentru Ziar de Cluj.
Mircea Miclea a fost președintele Comisiei Prezidențiale, în mandatul lui Traian Băsescu, atunci când a fost realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării. Un obiectiv atins de către Comisia Prezidențială pe educație de la acea vreme a fost Pactul Național pe Educație, care în anul 2008 a fost semnat de toate partidele politice.
Iar un alt aspect a vizat transformarea Raportului Prezidențial în Legea educației nr. 1/2011 adoptată în mandatul lui Daniel Funeriu. Legea însă a fost apoi modificată major de guvernele PSD.
După cum se menționează în raportul prezidențial pentru educație, ”proiectul „România Educată” a fost proiectat către viitor, întreaga abordare încercând să răspundă provocărilor următoarelor decenii. Președintele Klaus Iohannis nu a negat niciodată demersurile similare din trecut, recunoscând propunerile și contribuțiile valoroase. Demersurile anterioare au arătat, însă, că atât timp cât nu sunt asumate de actorii din sistem și de cetățeni, nu reușesc să fie implementate pe termen lung din cauza „reformitei” din educație”, se precizează în prezentarea proiectului România Educată.
Să fie aceste idei adunate de pe la miniștrii care s-au perindat la Educație în timpul celor 4 guverne USL?
Dușmanii politici de astăzi sunt cei alături de care a fost și președintele Klaus Iohannis în USL.
Vremuri de tristă amintire.
Pe atunci, prim-vicepreşedinte PNL, Klaus Iohannis explica că nu crede în ruperea USL pentru că
„nici PSD, nici PNL nu au motive să încerce să facă construcţii singure”, afirmând că Uniunea funcţionează.„Nici PSD, nici PNL nu au motive acum să încerce să facă construcţii singure, fără celălalt, fiindcă, una peste alta, colaborarea funcţionează. Că mai şchioapătă pe ici, pe colo, aşa este. Asta am admis din capul locului şi eu am spus acest lucru când ceilalţi erau cu capul încă în norişori roz. Aşa este într-o coaliţie mare, dar este o şansă pentru noi toţi şi avem şansa, cu această coaliţie mare, să rezolvăm o serie de probleme. Că nu toate se rezolvă şi că din când în când mai sar scântei… este evident că aşa se întâmplă”, declara Iohannis în septembrie 2013 și adăuga că „niciun alt construct politic nu ar avea nicio minimă şansă să rezolve marile probleme ale României”, având o majoritate slabă.
Din păcate, ”marile probleme ale României” în ceea ce privește Educația, probleme care existau în anul 2013, s-au acutizat și mai mult după 5 ani, în pragul anului 2019, când președintele Klaus Iohannis publică mult așteptatul raport (anunțat din 16 noiembrie 2014).
Mai grav este că, ”marile probleme ale României” în ceea ce privește Educația vor mai aștepta până în anul 2030.
Evident, soluții imediate nu există. Există scenarii doar pentru viitor.
Ce ne facem însă atunci când scenariile se exclud reciproc și sunt antagonice, chiar dacă fac parte din aceeași strategie propusă de Președintele României?
Dacă termenul limită de implementare a strategiei este 2030, cel mai probabil, toate aceste metode vor fi încheiate către finalul anului 2030. Iar exemple avem din plin în acest sens.