Au trudit pe santier la Colonia dacica Sarmizegetusa o vara intreaga si au scos la iveala lucruri spectaculoase. O echipa condusa de arheologii de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a descoperit, intre altele, cea mai mare camera cu hipocaust (sistem de incalzire centrala bazat pe incalzirea in pardoseala) descoperita pana acum in Dacia. O descoperire inedita este o caramida in care s-a imprimat urmele picioarelor unor copii care se jucau in zona sitului arheologic de astazi in urma cu peste doua milenii.
Santierul din aceasta vara de la Colonia Dacica Sarmizegetusa a fost coordonat de o echipa formata din patru specialisti de la MNIT, alaturi de cei de la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, plus Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea si de la Universitatea „Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj.
„Suntem o echipa mare. In fiecare vara avem santier la Sarmizegetusa si, de cand sunt eu sef de santier, din 2012, am incercat sa aduc de fiecare data si parteneri straini. Universitatea din Exeter si cea din Heidelberg vin cu noi acolo din 2013. Am gasit la sediul procuratorului financiar incaperi cu hipocaust, un fel de incalzire prin podea. Noi vrem sa finalizam sapatura de aici care a fost inceputa in anii ’70-’80, dar s-a renuntat la lucrari fara sa fi fost incheiate. Vrem sa stabilim planul cladirii si sa terminam de sapat sediul. Inca nu a fost gasita locuinta privata a procuratorului, aparatul lui administrativ sau sali de receptie. Procuratorul era un fel de ministru de finante. El platea soldele soldatilor, era un personaj foarte important. Avea si bani, iar sediul lui trebuie sa fi fost unul foarte luxos. Acolo au fost gasite nu mai putin de 49 de monumente cu inscriptie in sapaturile precedente”, a detaliat Carmen Ciongradi, directoarea MNIT.
Concret, echipa coordonata de clujeni a gasit in aceasta vara o sala cu hipocaust foarte mare, chiar cea mai mare cu incalzire prin podea descoperita pana acum in provincia Dacia.
„Sapatura nu e gata inca, vom sapa in continuare si anul viitor, la fel si la Poarta de Nord a orasului si la pretoriul procuratorului”, a subliniat ea.
Arheologii au mai gasit in timpul sapaturilor din vara asta diverse monede, fibule (un fel de agrafe de prins mantiile), opaite (lampi de iluminat), ceramica speciala.
„Am gasit si o caramida care are imprimata urma unui copil de aproximativ sase ani si trei degete de la picioarele inca unui copil care statea in fata lui. E ceva inedit, prin asta este si important, noua, ca arheologi, nu ne aduce foarte multe date”, a explicat specialista.
Santierul de la Sarmizegetusa se va incheia in curand.
„Mai mergem putin saptamana viitoare, mai desenam si incheiem, ca am inceput sa sapam de la 1 iulie. Totul poate fi vizitat, vin turisti aici tot timpul. E unul din cele mai vizitate situri din Dacia. In fiecare zi vin sute, daca nu mii de turisti, mai ales in perioada verii. Si iarna vin vizitatori. oamenii sunt foarte curiosi si de santier, ne intreaba mereu lucruri, le raspundem, in masura in care avem timp.
Muzeul a castigat recent un Proiect Erasmus Plus cu finantare europeana care va dura doi ani si jumatate. Vor participa ca institutii partenere Universitatea „Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din Exeter, din Marea Britanie, alaturi de cele din Heildelberg si din Viena. In urmatorii ani, acestea vor trimite studenti la arheologie in practica la Sarmizegetusa. Proiectul are valoarea de 120.000 de euro.
„Noi am aplicat pentru proiect si conducem santierul. Vom publica ulterior si un manual, vor avea loc intalniri in toate cele trei tari partenere. Noi, de fapt, lucram de anul trecut cu studenti de la Exeter si la Heidelberg. De anul viitor o sa ni se alaturi si colegi din Viena care vor si ei sa vina. Le place foarte mult studentilor straini sa vina la noi, e o sapatura si un sit foarte interesant. Si anul acesta am lucrat cu studenti, am lucrat la Poarta de Nord a orasului si la sediul procuratorului financiar al provinciei Dacia Apulensis. La sapaturi au mai participat si 16 voluntari din America, am lucrat cu ei cinci saptamani”, a mai spus directoarea.
