Anchete

Am făcut autopsia cadavrului TETAROM IV – o țeapă de 5 milioane de lei dată banului public. Smardoii de la CJ au platit peste UN MILION de euro pentru echipamente electrice care lipsesc cu desăvârșire!

 

Functionarii Consiliului Judetean Cluj au distrus o investitie pe bani europeni. La parastas, au votat si au plans cu lacrimi de crocodili ipocriti consilierii judeteni. S-au ars cu bricheta incompetentei 4 milioane de euro si pe toti ii doare in basca de consecinte, a trecut un an de la acest groaznic esec si nimeni nu a fost intrebat nici macar de sanatate.

Tupilata bine dupa explicatii si instigarea altora la denunturi, Mariana Ratiu, directorul de dezvoltare al judetului, si, cum spun unii pe la cafele, „adevaratul presedinte al Consiliului Judetean”, are o vorba: „Cand vrem sa ingropam o porcarie, le-o dam consilierilor la votat. E cvorum? Foarte bine! Punem imnul si apoi voteaza prostii!”. Asa au votat consilierii judeteni incetarea contractului de finantare pentru TETAROM 4. AU pus ceara din luminarea de la parastas peste proiectul nascut mort. Iar Mariana Ratiu si-a frecat mainile crezand ca a scapat de certificatul jurnalistico-legal. N-a scapat. Este cel putin responsabila de acest esec. Iar de data aceasta, lucrurile sunt groase, s-au facut golanii si asta ne-o spune chiar Curtea de Conturi.

Doamnelor si domnilor, la Ziar de Cluj exista o noua echipa de legisti: Victor Lungu si Liviu Alexa. Permiteti-ne sa va prezentam rezultatele autopsiei efectuate pe cadavrul TETAROM 4. E o ancheta lunga, dar nu va mai tot plangeti. Doi prosti de ziaristi si-au pierdut cateva ore bune din viata ca sa va arate cum isi bat politicienii joc de voi, cum va fura. Macar atata curiozitate sa aveti. Sa stiti cum va este violat viitorul.

 

Nerusinatul de Vakar

 

O știre aparent banală dată de Agenția Mediafax în 30 aprilie 2015, ne informează că: “Parcul industrial Tetarom IV pierde finanţarea europeană de peste 17 milioane de lei”.

Construcţia parcului industrial Tetarom IV din judeţul Cluj pierde finanţarea europeană în valoare de peste 17 milioane de lei, după ce consilierii CJ au votat, joi, încetarea contractului de finanţare, motivând că proiectul nu va putea fi implementat până la data impusă, 31 decembrie 2015.

Vakar Istvan era pe atunci vicepreședintele cu atribuții de președinte al CJ Cluj. În opinia domniei sale, renunţarea la finanţarea europeană pentru realizarea parcului industrial Tetarom IV era (mai este?) „cea mai bună soluţie în momentul de faţă” şi că, până acum, din bugetul judeţului s-au cheltuit aproximativ 2,5 milioane de lei, pentru lucrări la parcul respectiv.

Această decizie de renunţare la finanţarea europeană e cea mai bună soluţie. Noi am cheltuit până acum aproximativ 2,5 milioane de lei pentru ridicarea unei hale, pentru turnarea fundaţiei la clădirea de birouri, precum şi pentru organizarea de şantier. Deci, practic, noi nu trebuie să înapoiem niciun ban către Uniunea Europeană, ci doar am renunţat să mai primim acei bani. Lucrarea nu are cum să fie finalizată în termenele impuse, pentru că proiectarea a fost greşită din start. Bani pe care nu îi avem”.

 

 

Mincinosul de Vakar

 

“Bani pe care nu-i avem” – cu toate acestea rămânea ca parcul industrial Tetarom IV să se finalizeze din banii judeţului, pe etape, „fără să fim presaţi de termene”, ca să-l cităm pe Vakar Istvan. După care, pentru a putea citi și proștii o așa-zisă veste bună, Vakar Istvan trântește o minciună cum că “banii din finanțarea europeană la care s-a renunţat” vor fi folosiți “pentru două proiecte ale municipalităţii”.

„Acei bani vor rămâne tot la Cluj, se vor amenaja drumul Lombului şi drumul Făgetului. Am vorbit deja cu primarul Emil Boc şi acele proiecte se vor face cu acei bani care iniţial au fost destinaţi Tetaromului”, a mai spus Vakar Istvan.

În limbaj contabil-penal, ceea ce zicea Vakar Istvan se cheamă măcar deturnare de fonduri. Dacă un proiect a fost bugetat de către Uniunea Europenă în baza unui proiect, banii aceia sunt buni pierduți și nu se duc la alte proiecte. Căci acestea se justifică în alt fel ca bugetare. În fine, revenind la construirea celui de-al patrulea parc industrial Tetarom din Cluj, inițiativa investiției îi aparține lui Horea Uioreanu.

„Finanţarea este asigurată din mai multe surse, cum sunt bugetul CJ, fonduri europene şi bugetul naţional. Se deschide investitorilor un nou parc industrial pe raza comunei Feleacu, pe o suprafaţă de 85 de hectare, unde vor fi create noi locuri de muncă. Durata de execuţie este de 20 de luni, fiind incluse lucrări de terasamente şi viabilizare şi o hală”.

 

Tipic: castigam cu suma mica, apoi ne dam seama ca ne trebuie majorari substantiale

 

Deci, cu o lună înainte să fie arestat preventiv pentru fapte de corupţie, Horea Uioreanu semna cu firma ACI SA Cluj contractul pentru demararea lucrărilor la Parcul Industrial Tetarom IV. O lună mai târziu lucrările “începeau” românește cu contestarea licitației de către societatea Tehnodomus – așa că lucrările au fost suspendate. Ulterior, Curtea de Apel Cluj a dat câştig de cauză societăţii care a contestat licitația, astfel că, în octombrie 2014, lucrările la Tetarom IV au fost atribuite asocierii dintre firmele ACI Cluj, Nordcomforest, Electromontaj SA şi SC Erbi Prod Com SA. Valoarea contractului se ridica la suma de 36.355.757,95 lei fără TVA. Problema care a dus la moartea proiectului a survenit în urma a numeroase sesizări ale antreprenorului privind omisiunile din proiect și cererile de revizuirie proiectului tehnic. Însă proiectul revizuit genera o majorare a valorii lucrărilor cu aproximativ 12.400.000 lei fără TVA, reprezentând un procent de 37% din valoarea contractului de lucrări.

Revenind la banii europeni care “vor rămâne tot la Cluj” pentru a se “amenaja drumul Lomb” (de exemplu), este bine de amintit faptul că primăria Cluj-Napoca are mari întârzieri exact din cauza acestui drum de acces către cele două investiții pe bani europeni pe cale de a fi buftate: Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative  – CREIC (așa-zisa “Buftea de Cluj”) și Centrul de Sprijinire a Afacerilor T.E.A.M (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere). Ambele proiecte ar trebui să fie încheiate până la sfârșitul acestui, dar “Buftea de Cluj” este gata doar 60%, iar centrul T.E.A.M, 90%. În ce privește drumul de acces, acesta este surpat și întârziat. Acest drum, cu patru benzi, ar fi trebuit finalizat în acest an, iar reprezentanţii municipalității ne dau asigurări că, prin acte adiţionale, cu acordul tuturor părţilor implicate, s-au prelungit termenele de finalizare, deși, după cum tristețe recunosc, “există anumite porțiuni din anumite proiecte care probabil vor duce la riscul de a nu putea fi absorbite fondurile”.

 

Un tipar

 

Deci, ce avem noi aici, ce vor să ne transmită autoritățile publice locale că fac ele de banii pe care-i primesc pentru a munci eficient și cu spor? Avem, atât la municipalitate, cât și la județ, contractări de fonduri europene pentru proiecte mari de dezvoltare şi infrastructură, care nu mai apucă să fie finalizate, așa că pentru a nu se ajunge la descoperirea celor care se fac vinovați pentru eșecul acestora, cele două instituţii pun la bătaie bugetul propriu. Așa că, finalizarea lucrărilor derulate din fonduri europene se face în final din buzunarele clujenilor. Avem practic reţeta “succesului” din bani publici: organizăm o licitaţie (după puteri, de obicei pe genunchi, să se piardă o bună vreme din timpul destinat lucrărilor cu contestații prin tribunale), apoi decontăm sute de mii de euro din bugetul judeţului pe lucrări de proastă calitate sau pe lucrări imaginare (ideal ar fi ca firma care câștigă licitația de execuție să intre în insolvență cât mai rapid și să se care cu banii), apoi uităm anii de eşec, nu căutăm nici un vinovat, nu imputăm nimănui nimic, ne felicităm pentru “succese” și organizăm o nouă licitaţie. Bani irosiţi, timp pierdut. Sunt banii tuturor, deci ai nimănui. Și, oricum, în Republica Autonomă Cluj, organele abilitate ale statului au prea mult de lucru.

 

Tișe și etapizarea dumelor

 

Revenind la investiția Tetarom IV, la sfârșitul lunii trecute, Alin Tișe, proaspăt președinte al Cj Cluj, a declarat că finalizarea investiției va fi etapizată, cei 4 milioane de euro necesari acesteia urmând să fie suportați din bugetul CJ Cluj.

“Tetarom IV care este în Feleac, în momentul de față este un proiect început tot pe bani europeni în mandatul 2008 – 2012. Între timp, având în vedere problemele care au apărut acolo, s-a renunțat la finanțarea europeană. În acest moment proiectul este în faza de etapizare, mai exact două etape. Am dispus legat de acest parc următoarea chestiune. Odată cu redimensionarea investițiilor, adică reducerea investițiilor în acel parc s-a diminuat parcul Tetarom IV. Trebuie să ne lămurim din punct de vedere al titlului de parc industrial pentru că el are o avizare din 2013 însă va trebui să vedem dacă astăzi el îndeplinește aceste condiții având în vedere dimensionarea pe care i-am dat-o. Am dispus să se realizeze în prima etapă trei chestiuni. O hală pentru IMM-uri, un drum de acces care să permită folosirea acestei hale și echipamentele pentru partea de energie, partea de curent astfel încât în prima fază să se poată folosi această construcție. Tetarom IV e un parc industrial mai mic decât [a fost – n.a.] inițial gâdit de noi pentru că el acum se face din resursele CJ. În etapa a doua, pentru că și acolo există interes pentru că e în apropierea centurii, vom decide în ce măsură continuăm extinderea. În funcție de resursele financiare pe care le vom avea, vom continua cu celelalte lucrări. CJ face toată investiția de aproximativ 4 milioane de euro”.

Deci: 4 milioane de euro pentru o hală, un drum de acces, echipamentele pentru energie și apoi “vom decide în ce măsură continuăm extinderea”.

Dincolo de aceste fapte și vorbe, este timpul să trecem să analizăm fapte și cifre dintr-un raport al Curții de Conturi Cluj care ne susține că bugetul Consiliului Județean Cluj a fost prejudiciat cu 4 milioane de euro. În raport se suține textual că: „sunt abateri de la legalitate” – și da, există și investiția Tetarom IV în acesta. De subliniat faptul că Alin Tișe a contestat acest raport. Va fi interesant de urmărit pentru cine și de ce.

Prejudiciu, nene!

 

Partea despre Tetarom IV începe abrupt, direct cu acuzația de prejudiciu prin lipsa unor echipamente și plăți ilegale pentru lucrări neexecutate (sună cunoscut?):

“Bugetul Consiliului Județean Cluj a fost prejudiciat în anul 2015, prin pierderea finanțării execuției obiectivului de investiție Parc Industrial TETAROM IV, contractată cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin suspendarea contractului de execuție și prin plata nelegală a unor materiale (echipamente electrice), lipsă din patrimoniu, în valoare de 5.204.441 lei, aferente unor lucrări neexecutate.”

Avem referire la un contract de lucrări cu nr. 7886/17 din data de 23.04.2014, încheiat între CJ Cluj, în calitate de achizitor și antreprenorul (executantul) format din asocierea dintre SC ACI Cluj SA, SC Nordconforest SA Comuna Gilău, SC Electromontaj SA București și SC Erbi Prodcom SRL Câmpia Turzii, pentru lucrări de execuție pentru realizarea obiectivului de investiții la care facem referire, în valoare de 36.355.757,95 lei, fără TVA – din care 2.011.004,13 lei, fără TVA, pentru “cheltuieli diverse și neprevăzute”, totul pe o durată de 20 de luni de la data emiterii ordinului de începere al lucrărilor. Din start, constată auditorii Curți de Conturi Cluj, prețul contractului nu este în concordanță cu Deviziul general pe investiții.

Al doilea contract (nr. 53/19033/14.10.2014) la care se face referire, este încheiat între același CJ Cluj, ca achizitor, și antreprenorul-executant format din aceeași asociere de firme, având același obiect de activitate și beneficiind de exact aceleași sume pentru execuție și pentru exact același termen de execuție. Primul contract a fost valabil până la încheierea Actului adițional nr. 1 la Contractul lucrării nr. 7886/17/23.04.2014, prin care acesta se reziliază. Pentru acceptarea la plată a Notei de Cantități Suplimentare nr. 1 și NCS nr. 2, în baza Contractului de lucrări nr. 7886/17 din 23.04.2014, se încheie, la data de 31.10.2014, Actul adițional nr. 1 la Contractul de lucrări nr. 53/19033/14.10.2014, prin care prețul contractului se diminuează la 34.634.870,41 lei fără TVA – din care 2.011.004,13 lei fără TVA sunt pentru cheltuieli diverse și neprevăzute. Se modifică și durata de execuție la 18 luni, cu precizarea că “prețul se poate modifica în funcție de reflementarea valorii finale a contractului”.

 

„Nici estimarea valorii achizitiei publice nu a fost reala”

 

Zic auditorii: “Acest mod de contractare (…) denotă lipsa unei documentații de execuție riguros întocmită concretizată într-un deviz general de execuție pe capitole de cheltuieli în concordanță cu proiectul tehnic, stabilindu-se prin contract că prețul acestuia nu reprezintă o valoare finală (art. 2 pct. 5.1) (…) în contextul în care execuția contractului a început cu două NCS-uri. Lipsa unei documentații tehnice complete conduce la concluzia că nici estimarea valorii achiziției publice în cauză nu a fost reală.

Cu privire la execuție, încă din faza emiterii Autorizației de construire/desființare nr. 4 din 24.02.2014, în baza căreia s-au emis Ordinele de începere a lucrărilor nr. 8859/08.05.2014 și nr. 20590/04.11.2014 și s-a întocmit Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului și a bornelor de reper nr. 21127/12.11.2014, constructorul sesizează “neconformități ale documentației de proiectare cu privire la lucrări drum de acces” (adresa nr. 3499/19.05.2014) și “numeroase lipsuri și neconcordanțe ale documentației de execuție” (adresa nr. 4110/11.06.2014). De asemenea, prin adresa nr. 8120/03.12.2014, constructorul transmite către CJ Cluj o listă cu omisiunil, necorelările și observațiile referitoare la proiectul tehnic, identificate până la respectiva dată și anexează o listă cu un număr de 90 de probleme la obiectele 1-7. Prin adresa nr. 8497/19.12.2014, executantul motivează situația constatată cu privire la deficiențele documentației tehnice de execuție, pe seama neclarificării celor peste 330 de întrebări formulate în faza de ofertare, invocând prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, față de care UATJ Cluj nu ia măsuri de stabilire a responsabilității persoanelor care prin acțiunea sau inacțiunea lor au determinat situația creată.

Apoi, prin adresa nr. 52/06.01.2015, executantul reclamă o serie de neconformități ale documentației de execuție, “care impun NCS și NR la obiectul 6 Hală IMM”. De asemenea, din conținutul scrisorii nr. 262/12.01.2015 a SC Electrica SA, adresată SC Electromontaj SA București, Sucursala Pitești, rezultă că, la data respectivă, nu sunt făcute de către UATJ Cluj demersurile (documentație tehnico economică pentru obținerea autorizației de construcție în numele FDEE-EDTN, lucrări de proiectare, convenția de atribuire licrări etc) necesare încheierii contractului de racordare la rețeaua electrică.

Și mai avem cereri ale executantului neonorate de către beneficiar. Astfel, prin adresa nr. 166/05.12.2014, ACI solicită documentația pentru Drum acces organizare de șantier. La care, CJ Cluj, prin adresa nr. 569/20.01.2015, trimite antemăsurătirile cu rugămintea către antreprenor de a stabili (după cum vrea mușchiul acestuia, bănuim, fără o verificare în teren – n.a.) valoarea obiectivului 1 – realizare platforme și drumuri – revizia 1. De unde, trag concluzia auditorii Curții de Conturi Cluj: rezultă condițiile de nelegalitate în care s-a efectuat oferta contractantă (lipsa măsurători și valori contractate).

Prin adresa nr. 844/06.02.2015, executantul transmite beneficiarului graficul de execuție și cashflow revizuit, “cu precizarea că acestea sunt condiționate de primirea proiectului revizuit.

CJ Cluj comunică către SC Electrica SA (adresa nr. 2777/09.02.2015) încheierea contractului de racordare la valoarea de 2.681.842,147 lei la care se adaugă TVA, pe care achizitorul se obligă să o achite în două tranșe la datele de 31.05.2015, respectiv 31.08.2015.

Cu adresa nr. 2730/09.02.2015, CJ Cluj transmite către antreprenor Listele cu cantitățile de lucrări pentru Obiectivul 2 – Rețele alimentare cu apă, Obiectivul nr. 3 – Rețele de canalizare, Obiectivul nr. 4 – Alimentare cu gaze naturale, Obiectivul nr. 5 – Rețele electrice de incintă, Obiectivul nr. 7 – Clădire de birouri și Alimentare cu gaze naturale presiune redusă în afara incintei Tetarom IV și Racord electric 110KW, cu “rugămintea” (dacă vă sună cunoscut) „de a încadra articolele de deviz în prețurile ofertate și de a transmite valoarea acestora”. La care (adresa nr. 966/12.03.2015) executantul cere documentația de execuție pentru a da curs solicitării. Este încă o dovadă a faptului că oferta contractantă s-a efectuat, să citez auditorii: în condiții de nelegalitate, “fără măsurători și valori contractate”.

Prin adresa nr. 148/02/2015, executantul supune atenției CJ Cluj o serie de probleme legate de execuția contractului “la care nu a primit răspuns, cu precizarea că problema majoră este lipsa proiectului pentru drumul principal de acces”. Deci lipsea autorizația de construire aferentă, concluzionează auditorii Curții de Conturi Cluj.

 

Managementul impotentei

 

Cu privire la plata NCS 1 și NCS 2, CJ Cluj (adresa nr. 4756/10.03.2015), CJ Cluj afirmă: “lucrările la care faceți referire au fost executate cu nerespectarea dispozițiilor art. 67 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, fără acordul prealabil al beneficiarului, în lipsa unor dispoziții de șantier, fapt pentru care se impune o expertiză tehnică. Trebuie menționat faptul că NCS 1 și NCS 2, în valoare de 171.481,77 lei, s-a achitat executantului în baza expertizei tehnice. După care, în data de 11.03.2015, CJ Cluj (adresa nr. 5566) notifică antreprenorul despre dispoziția de suspendare a lucrărilor demarate în baza Ordinului de începere a lucrărilor nr. 20590/04.11.2014, “până la data revizuirii proiectului tehnic de către autoritatea contractantă”. Prin avocat (adresa nr. 1919/16.03.2015) executantul se opune deciziei luate.

Reamintim faptul că, în data de 30 aprilie 2015, CJ Cluj, prin președintele său, Vakar Istvan, ne informa că: “Parcul industrial Tetarom IV pierde finanţarea europeană de peste 17 milioane de lei”.

Apoi (cine, ce să mai înțeleagă?), CJ Cluj comunică prin adresa nr. 10750/03.06.2015 Decizia președintelui CJ Cluj, pe numele său Vakar Istvan, cu nr. 166 din 26 mai 2015 (deci, o decizie ulterioară), prin care a fost mandatată societatea TETAROM SA, ca în numele și pentru Unitatea Teritorială Județul Cluj, să continue și să finalizeze obiectivul de investiții Parc Industrial TETAROM IV”“o situație centralizată din care să rezulte diferențele de cantități de lucrări ofertate și cele prevăzute în proiectul revizuit, precum și articolele de deviz aferente lucrărilor neofertate. Asta, după ce, vă reamintim, CJ Cluj adresa de fiecare dată executantului rugămintea de a corela lucrările executate după cum dorea mușchii săi. Concluzia auditorilor Curții de Conturi Cluj:

din care rezultă modul defectuos în care s-a contractat și urmărit în execuție investiția în cauză.

 

 

 

 

La ora actuală contractul de execuție este suspendat. Imediat se face luna de când Alin Tișe, noul președinte al CJ Cluj, anunța că, pe banii județului, se vor relua lucrările la TETAROM IV și că a „dispus să se realizeze în prima etapă trei chestiuni. O hală pentru IMM-uri, un drum de acces care să permită folosirea acestei hale și echipamentele pentru partea de energie, partea de curent astfel încât în prima fază să se poată folosi această construcție. Dar, zic auditorii Curții de Conturi Cluj, pentru a se face aceste lucru sunt necesare niște măsuri:

Asigurarea resurselor de finanțare, inclusiv prin recuperarea prejudiciilor de la părțile contractante care se fac răspunzătoare de încasareac/valorii unor lucrări neexecutate sau executate incomplet (studii, proiectare, execuție de lucrări etc), precum și atragerea în răspundere a persoanelor angajate ale Consiliului Județean Cluj care nu și-au realizat în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, sau care au angajat instituția în tranzacții neeconomicoase:

Revizuirea studiului de fezabilitate;

Întocmirea studiului geotehnic;

Revizuirea și aprobarea Proiectului tehnic;

Reautorizarea construirii obiectivului de investiție;

Competarea documentației de execuție și actualizarea Devizului general financiar;

Obținerea avizelor, proiectarea și autorizarea rețelelor de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, rețele de canalizare și drumuri de acces;

Încheierea de acte adiționale la contractul de lucrări, cu respectarea prevederilor legale din domeniul achizițiilor publice.

Deci, mai era mult de lucru până când Alin Tișe să ne anunțe că reia lucrările la TETAROM IV, inclusiv identificarea celor vinovați și recuperarea prejudiciilor.

 

Un pic de istorie penala

 

Un capitol de urmărit, inclusiv de către președintele CJ Cluj, Alin Tișe, este cel referitor la finanțarea obiectivului de investiție “Parc industrial TETAROM IV” și la plata echipamentelor electrice aferente acestuia. Conform Contractului de finanțare nr. 3665/29.03.2013, bugetul proiectului a fost de 54.912.262,01 lei. Valoarea totală eligibilă a fost de 34.963.494,20 lei, din care: 14.335.016,22 lei – finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (41%), 3.146.710,88 lei – finanțare nerambursabilă din bugetul național (9%), 17.481.727,10 lei – cofinanțare eligibilă a Consiliului Județean Cluj (50%), 8.391.229,01 lei – valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile, 11.557.578,80 lei – valoarea neeligibilă, inclusiv TV aferent acesteia.

Cheltuielile, respectiv plățile efectuate până în prezent, în exclusivitate din bugetul județului, pentru obiectivul de investiție Parc Industrial TETAROM IV sunt în sumă totală de 9.424.115,93 lei, înregistrate în contul 231 – Active fixe corporale în curs de execuție.

Referitor la finanțare, având în vedere imposibilitatea implementării proiectului până la termenul limită, 31.12.2015, în principal datorită faptului că proiectul tehnic revizuit s-a predat investitorului de către proiectant în data de 25.03.2015, și a faptului că revizuirea majorează valoarea lucrărilor cu cca 12.400.000 lei, fără TVA, reprezentând un procent de 37% din valoarea contractului de lucrări, cu mențiunea că revizuirea nu cuprinde valorile pentru noile soluții ce se impun pentru realizarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică.

Și aici este momentul în care, prin HCJ nr. 102/30.04.2015, se aprobă inițierea demersurilor în vederea încetării Contractului de finanțare nr. 3665/29.03.2012, iar prin Decizia nr. 45/01.07.2015, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice reziliază contractul în cauză. Oricum, pentru a vă putea face o idee despre cum se minte în spațiul public cu privire la cheltuirea banului public și la cum se minimalizează dezastre investiționale prin simple declarații, vă recomandăm să recitiți ce declara Vakar Istvan mai sus și să comparați cu ce se scrie în raportul Curții de Conturi Cluj. “Pentru că proiectarea a fost greşită din start”, nu pușcă de conformitate cu “în principal datorită faptului că proiectul tehnic revizuit s-a predat investitorului de către proiectant în data de 25.03.2015”. Cum faptul că „noi ar fi trebuit să plătim 50 de mililoane de lei ca să putem respecta acele termene”, nu are nimic de a face cu realitatea afirmației: “revizuirea majorează valoarea lucrărilor cu cca 12.400.000 lei, fără TVA, reprezentând un procent de 37% din valoarea contractului de lucrări”. Mai ales după ce aflăm că CJ Cluj se ruga de executant să-i echivaleze (bănuim că după cum îi venea acestuia mai bine la socoteală) lucrările executate. 37% bani în plus față de proiectul aprobat nu vine pentru respectarea termenelor, ci pentru faptul că, din start, “rezultă modul defectuos în care s-a contractat și urmărit în execuție investiția în cauză”.

 

Noaptea mintii… electrice

 

Referitor la plata echipamentelor electrice s-au constatat următoarele:

– antreprenorul solicită plata materialelor care se află în custodie la furnizori și în depozitul propriu al asociatului SC ELECTROMONTAJ prin scrisoarea nr. 2853/23.04.2015, în valoare de 1.122.308 lei. SC ELECTROMONTAJ SA transmite prin scrisoarea nr. 1591/25.05.2015 către SC ACI Cluj situația de plată pentru echipamentele care se află în custodie la furnizori și în depozitul Electromontaj în valoare de 3.386.601,20 lei.

– prin scrisoarea nr. 3748/19033 din 29.05.2015, antreprenorul transmite beneficiarului spre aprobare “situația de plată pentru echipamentele care se află în custodie la furnizori și în depositul proriu al asociatului SC ELECTROMONTAJ SA”, în valoare de 3.386.601,20 lei. SC ELECTROMONTAJ SA transmite prin scrisoarea nr. 2087/01.07.2015 către SC ACI Cluj situația de plată pentru echipamentele care se află în custodie la furnizori în depozitul Electromontaj, în valoare de 484.361,36 lei.

– ACI Cluj trimite spre aprobare Consiliului județean Cluj situațiile de plată pentru echipamentele care se află în custodie la furnizori și în depozitul Electromontaj, în valoare de 484.361,36 lei (scrisoarea nr. 4683/06.07.2015) și solicită beneficiarului plata echipamentelor în valoare de 5.004.270,80 lei.

– UATJ Cluj este notificată de către antreprenor în vederea plății echipamentelor (scrisoarea nr. 4762/09.07.2015), ca urmare a sistării execuției lucrării (Notificarea CJ Cluj nr. 5566/11.03.2015).

– antreprenorul solicită UATJ Cluj, prin scrisoarea nr. 7995/18.11.2015 plata echipamentelor electrice în valoare de 5.004.270,73 lei, afirmând că această sumă o datorează furnizorilor, afirmație nereală, întrucât din această sumă a reținut un procent de 10% aplicat la valoarea încasată, fără TVA (4.035.702,20 lei), adică 403.570,22 lei, iar diferența de 4.600.700,51 lei a virat-o la SC Electromntaj SA. Ordinele de plată și facturile aferente, transmise echipei de audit de către Serviciul lucrări și achiziții publice, însumează valoarea de 4.301.281,19 lei plătită furnizorilor de către SC Electromontaj SA, cu 299.519,32 lei mai puțin decât suma încasată de la ACI Cluj (11% profit la valoarea fără TVA).

Rezultă că antreprenorul nu realizează lucrările și nici nu livrează materialele beneficiarului, însă realizează un profit de peste 20% dintr-o tranzacție care excede clauzele contractuale.

 

Tot au platit. De ce?

 

Și acum urmează distracția: președintele CJ Cluj aflat în funcție la data de 18.11.2015, Mihai Seplecan, prin Dispoziția nr. 554, dispune înființarea “Comisiei pentru constatarea la fața locului a existenței faptice a echipamentelor electrice”. Comisia încheie procesele verbale de constatare la fața locului a existenței faptice a echipamentelor electrice, la furnizorii Electroalfa Botoșani, Energobit Jibou, Electromontaj Pitești, Electroputere SA Craiova. Așa că președintele CJ Cluj aflat în funcție la data de 04.02.2016, Marius Mânzat, aprobă Referatul nr. 2556 privind plata echipamentelor electrice în valoare de 5.004.270,73 lei. La data de 09.02.2016, sub președinția aceluiași Marius Mânzat, cu Ordinul de plată nr. 204, s-a efectuat plata către ACI Cluj SA a unor lucrări facturate cu factura nr. 991 din 01.09.2015 “Lucrări executate conform Borderou aferent lunii August 2015. Obectiv: Lucrări de execuție pentru realizarea obiectivului Parc Industrial TETAROM IV, conform contract nr. 53/19033 din 14.10.2014 și Actul Adițional nr. 1 la Contract” în valoare de (da, ați ghicit): 5.004.270,73 lei.

Dar să-i lăsăm pe auditorii financiari să ne mai zică și ei:

Procesul verbal de inventariere nr. 11486 din 11.05.2016 al comisiei de inventariere numită prin dispoziția președintelui Coniliului Județean Cluj nr. 173/27.04.2016, la solicitarea echipei de audit financiar, constată lipsa din lucrare a echipamentelor electrice pentru care s-au întocmit la producători (în perioada 24-26 noiembrie 2015) procese verbale de recepție, în condițiile în care Consiliul Județean Cluj nu are relații contractuale cu aceștia.

În acest sens, UATJ Cluj a inițiat Actul adițional nr. 2 la contractul de lucrări nr. 53/14.10.2014, înregistrat sub nr. 22231/27.11.2015, semnat de către directorul general, directorii executivi și vizat de către Oficiul juridic, nesemnat de către președinte și antreprenor, prin care se prevedeau clauze legate de depositarea echipamentelor electrice, de costuri, de garanții etc., iar referitor la perioadă, se prevedea că după 31.03.2016, dacă acestea nu vor fi puse în operă, obligația de depozitare a antreprenorului încetează.

În prezent nu se cunoaște situația echipamentelor plătite și nepuse în operă, efiind confirmată existența acestora cu ocazia inventarierii, fapt constatat de către comisia de inventariere. Precizăm și faptul că matterialele (echipamente electrice) plătite de către UATJ Cluj, nu sunt înregistrate în gestiunea Consiliului Județean Cluj, pe bază de documente legal întocmite.

Borderoul de producție și Situația de lucrări nr. 4 înregistrată la UATJ Cluj sub nr. 23034/10.12.2015, sunt din luna decembrie 2015, iar factura este din luna septembrie 2015. Situația de lucrări nr. 4, plătită, reprezintă așa zisele “procurări” de materiale (echipamente electrice), în condițiile în care, conform art. 18.1 “Modalități de plată” din contractul nr. 53/19055 din 14.10.2014, încheiat între UATJ Cluj, în calitate de achizitor și Antreprenorul format din asocierea SC ACI Cluj SA, SC Nordconforest SA Comuna Gilău, SC Electromontaj SA București și SC Erbi Prodcom SRL Câmpia Turzii, în calitate de executant se prevede: “Plata lucrărilor se va face eșalonat, pe baza documentelor justificative lunare (situații de lucrări verificate de dirigintele de șantier, acceptate de beneficiar, paentru cantitățile de lucrări real executate cu prețuri conform devizului oferit inițial)”. Menționăm faptul că, devizul general contractat, întocmit cu respectarea HG nr. 28 din 9 ianuarie 2008, privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, nu are precederi la pct. 4.4 Utilaje fără montaj și echipamente de transport; 4.5 Dotări; 4.6 Active necorporale.

Situația de lucrări nr. 4 nu este acceptată, prin semnătură, de beneficiarul UATJ Cluj.

Foiele de atașament întocmite de către dirigintele de șantier, pentru lucrările care fac obiectul Situației de lucrări nr, 4, consemnează ca lucrări executate în luna curentă (decembrie 2015) procurări de materiale (obiect 5 – Rețele electrice), afirmație care nu corespunde realității.

Cu privire la deficiențele constatate cu privire la autorizarea lucrărilor, Camera de Conturi Cluj, la propunerea echipei de auditori financiari, a solicitat Inspectoratului Județean în Construcții Cluj (adresa nr. 1703/10.05.2016), să procedeze “la verificarea legalității AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUCȚIE/DESFIINȚARE nr. 4 din 24.02.2014, emisă de UATC Feleacu, prin care se autorizează UATCJ Cluj pentru construire Parc Industrial TETAROM IV, REAUTORIZARE AC 5/27.01.2012, având în vedere următoarele aspecte:

Datorită întârzierii execuției construcției, ca urmare a deficiențelor proiectului tehnic de execuție, precum și a lipsei proiectelor privind drumul de acces, a utilităților apă, curent, gaz și canalizare, investitorul UATJ Cluj a pierdut finanțarea contractată cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, fiind suspendat și contractul de execuție lucrări”.

În prezent, o echipă de la Inspectoratul Județean în Construcții Cluj este delegată pentru control la UATC Feleacu care a eliberat autorizația de construire în cauză. Concluzia auditorilor este că s-au încălcat măcar cele două acte normative invocate pe parcursul auditului: Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, art. 14 alin. 2 – 4 și Contractul nr. 53/19033 din 14.10.2014, art. 18.1.

 

Se pune batista pe… Tetarom 4?

 

Cum nu suntem procurori, la simpla lecturare a materialului putem concluziona pe scurt (și așa măcar răspundem în parte la întrebarea de ce Alin Tișe contestă abaterile constatate la alții de către auditorii Curții de Conturi Cluj): în ianuarie 2012 (în primul său mandat de președinte județean) Feleacu pune la dispoziția CJ Cluj un teren neviabilizat (impropriu, ca să fim mai expliciți, pentru investiția înr-un parc industrial). Nu știm care au fost condițiile tranzacționării – ca o speculație, putem doar bănui că era vorba despre “vă dăm teren pentru CMID, faceți-ne și nouă un parc industrial” (sau, invers, în compensație pentru terenul pe care urmau să fie depozitate deșeurile județului, vă facem un parc industrial, să vă dezvoltați și voi, săracilor). S-au pierdut alegerile, a venit Uioreanu despre care habar nu avem ce a înțeles el că se va executa în Parcul Industrial TETAROM IV (oricum, o lună mai târziu a fost arestat pentru corupție, ceea ce poate să ne dea toate răspunsurile posibile). Poate îi dădea bine la CV-ul politic și de presă să facă anunțul, poate era presiunea banilor publici accesați – nu știm. După arestarea lui Horea Uioreanu (PNL Cluj), șefia CJ Cluj a trecut de la Ioan Oleleu (PSD Cluj) la Vakar Istvan (UDMR Cluj). Apoi la Mihai Seplecan (noul PNL Cluj) și la Marius Mânzat (noul PNL Cluj). Acum este înapoi la Alin Tișe (noul PNL Cluj), care nu ar fi fost președinte dacă nu exista UDMR Cluj și Vakar Istvan. Ori, pe vremea interimatului lui Vakar Istvan se cam minte cu privire la TETAROM IV și pe vremea lui Marius Mânzat se cam fac plăți ilegale pentru lucrări și achiziții inexistente.

În rest, remarcăm neglijența în serviciu și indolența funcționarilor care, în loc să opereze pe teren cu date reale, adresau antreprenorului “rugămintea” să îi servească în birou cu ce anume realitate credea acesta de cuviință că există în teren. Dirigintele de șantier și cei care trebuiau să vegheze asupra activității lui ar cam trebui trași la răspundere. De asemenea ar fi de identificat cel care a abuzat de hârțogăraie (și în numele cui) pentru a adăuga niște minciuni în scriptele lucrării, minciuni în urma cărora s-a făcut o plată în care județul Cluj s-a ales cu niște echipamente electrice scumpe dar care lipsesc cu desăvârșire.

Abia apoi să iasă din nou Alin Tișe și să ne spună cum are de gând să finalizeze, pe banii noștri, investiția TETAROM IV.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *