Politica

Alin Tise se intoarce la sefia CJ Cluj sa continue proiectele ratate ale judetului

Intre anii 2008-2012, cel care cel mai probabil va deveni pentru un al doilea mandat presedinte al Consiliului Judetean Cluj, demara cele mai mari investitii de infrastructura din judet. Programul electoral din 2008 al lui Alin Tise prevedea asfaltarea a 1.200 de kilometri de drumuri judetene, construirea unui nou stadion, a unui spital regional de urgenta, implemetarea Centrului Integrt de Management al Deseurilor samd. Majoritatea acestor proiecte au cam bufatat-o dupa ce Alin Tise a fost batut in alegerile din 2012 de catre Horea Uioreanu, devenind in ultimii patru ani o gaura neagra a bugetului judetean. Iar vina esecului nu poate fi trecuta in totalitate in dreptul condamnatului in prima instanta pentru fapte de coruptie Horea Uioreanu.

In anul 2011, sub conducerea lui Alin Tise si (atentie!) in precampanie electorala,  Consiliul Judetean Cluj demara cel mai mare proiect de infrastructura al judetului. Dupa nici 3 ani din acest proiect de “modernizare” a celor 1200 de kilometri de drum judetean cu care Tise castigase alegerile din 2008, s-a cam ales praful. Contractul, castigat de Asocierea Kiat Group Construct SRL, S.C Tehnic Asist SRL si Dalmar Construct SRL a fost reziliat in 18 mai 2014 de catre conducerea CJ Cluj. Motivul rezilierii a constat in faptul ca lucrarile ce trebuiau sa fie executate au inregistrat intarzieri majore fata de graficele prevazute. Cei mai afectati cetateni din judet au fost locuitorii din Taga si Fizesul Gherlii, unde Kiat-ul nu a intervenit deloc in 2014 iar drumul a fost plombat ulterior de mantuiala de catre firma CJ Cluj, RAADPP. Ulterior rezilierii contractului dintre CJ Cluj si Asocierea Kiat Group Construct SRL, S.C Tehnic Asist SRL si Dalmar Construct SRL, firma Kiat a actionat in judecata forul judetean cerand, cu tupeu, despagubiri. 

“Conform graficelor pana in data de 18 mai dansii nu se mai pot incadra in ceea ce trebuia sa se faca ca si lucrari si ca si grafic de lucrari. Din data de 18 mai, prin mandatul pe care l-am primit astazi voi semna rezilierea contractului. Imediat dupa rezilierea contractului se va intra in teren cu firmele noastre de intretinere si drumuri, iar cel putin drumul de la Fizesu Gherlii va incepe sa fie reabilitat direct de catre Consiliul Judetean. Intreg pachetul va fi reziliat in data de 18 mai. Ei nu si-au indeplinit sarcinile, sunt in afara graficului de lucrari ca si timp si intreg pachetul de 420 de kilometri va fi reziliat dupa data de 18 mai”, a declarat, in 5 mai 2014, presedintele CJ Cluj, Horea Uiorean.

Un alt proiect demarat pe timpul mandatului lui Alin Tise este reabilitarea drumului turistic Rachitele – Ic Ponor. Inaugurarea lucrarilor s-a facut la mijlocul lunii iulie 2009. Contractul dintre CJ Cluj si asocierea formata din S.C. MBS GROUP S.R.L. in calitate de asociat-lider de asociere si S.C. Alfa Rom S.R.L si  NEMZETKOZI BETONUT Kft in calitate de parteneri asociati a fost semnat in data de 01.07.2009. Lucrarea a fost finantata prin POR: Fondul European de Dezvoltare Regionala in proportie de85%, bugetul central de stat – 13%, plus 2% cheltuielile neeligibile suportate de Consiliul Judetean, in calitate de autoritate contractanta si beneficiar al lucrarii. Valoarea totala a proiectului a fost  de 59.678.410,51 lei, iar  perioada de implementare de trei ani. Cu toate acestea, abia in 2016, cu cinci ani intarziere, modernizarea drumului de 20,5 kilometri Rachitele Ic Ponor a fost realizata – si asta numai dupa ce DNA a inceput o ancheta, din cauza faptului ca, in urma expertizelor realizate, s-a constatat ca firma constructoare a folosit betoane inferior calitativ. Trebuie reamintit faptul ca, in 2011, Consiliul Judetean Cluj a fost de acord cu majorarea pretului lucrarii la drumu Rachitele Ic Ponor cu 12 milioane de lei. Firma MBS Group detinuta de Gabriel Silagyi, fost consilier local PDL in Turda este cunoscuta ca a castigat in perioada 2010-2011 contracte importante cu statul roman in  valoare de 50 de milioane de lei. SI ca la Rachitele – Ic Ponor a dat un tun de proportii.

“Se impune a fi subliniat in acest context faptul ca vorbim despre primul proiect din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest finantat prin fondurile structurale la capitolul infrastructura de transport. In acelasi timp insa, ne exprimam intentia de a continua in acest ritm si de a  accesa in continuare fonduri structurale destinate reabilitarii si modernizarii infrastructurii rutiere a judetului. Dezvoltarea echilibrata a intregului judet si punerea in valoare a zonelor cu potential turistic ridicat din judetul Cluj constituie o prioritate a actualului mandat al Consiliului Judetean” – a precizat, in 13 iulie 2009, Alin Tise, cu o zi inainte de demararea lucrarilor. 

Cluj Arena este cel mai ambitios proiect pe care l-a realizat Alin Tise in mandatul sau de presedinte al CJ Cluj. Daca pentru Sorin Apostu fost primar al municipiului Cluj-Napoca jucaria era Sala Polivalenta, pentru Alin Tise ambitia a fost transformarea fostului stadion Ion Moina intr-unul modern din categoria elite. Din pacate trecerea in administrare privata a  stadionului proprietate a CJ Cluj s-a dovedit o decizie proasta, in prezent societatea Cluj Arena inregistand datorii de peste 13 milioane de lei. Pentru finantarea stadionului au fost alocati bani din fondul de rezerva al Guvernului condus la acea vreme de Emil Boc. In prezent pentru salvarea de la faliment a societatii, atat Emil Boc cat si Alin Tise au lansat in piata o propunere de asociere intre municiplaitate si judet pentru formarea unui pol de crestere sportiva si de divertisment care sa cuprinda atat Sala Polivalenta cat si stadionul Cluj Arena. Totul pentru a acoperi fabrica de sinecuri politice care este Consiliul de Adminitratie si conducerea acestei Regii. Pe Regie atat grila de salarizare, cat si numarul de locuri pentru a fi salarizate din bani publici sunt mai generoase.

Centrul de Management iIntegrat al Deseurilor (CMID) este de departe cea mai mare nerealizare a administratiei judetene clujene. Anchetele DNA, opozitia consilierilor locali ai comunei Feleacu in privinta cesionarii terenului pe care urma sa fie construit Centrul precum si intrarea in insolventa a constructorului au facut ca termenul prevatut initial, de 14 luni, pentru realizarea investitiei finantata din fonduri europene, sa nu fie finalizata. Alin Tise, a inaugurat in 20 martie 2012  lucrarile de executie a CMID, proiect in valoare totala de 107.536.011,54 lei fara TVA. Termenul initial de finalizare a zonei tehnice si a primei celule de depozitare era de 14 luni, dar de 4 ani proiectul are parte doar de scandaluri, anchete penale si arestari. 

Spitalul regional de urgenta a fost folosit ca material de campanie de catre toti candidatii la sefia CJ Cluj, inca de pe vremea lui Marius Nicoara. Din nefericire, la ani de zile de la anuntarea proiectului, in afara studiilor de fezabilitate tinute la sertar de catre reprezentantii CJ Cluj, nu s-a miscat nimic pe terenul viitorului obiectiv. Colegul de partid al lui Alin Tise, Horia Sulea, primar al comunei Floresti, din prea mult zel de dezvoltare imobiliara, a cam subminat proiectul, permitand construirea de ansambluri imobiliare exact pe caile de acces spre locatia respectiva. ASta se intampla pe vremea cand Horea Sulea ura PDL si nici  nu visa ca are sa fie cloleg cu Alin Tise. In plus, desi reprezentantii MapN au cerut, in mod repetat, ca reprezentantii CJ Cluj sa imprejmuiasca terenul trecut in proprietatea judetului, acest lucru nu s-a  intamplat.

„Proiectele pe care le propunem vin sa acopere atat nevoi de dezvoltare a infrastructurii judetului, cat si sa genereze plus-valoare economica si acel „un pic mai bine” pentru comunitate. Ma refer la modernizarea infrastructurii prin asfaltarea si reabilitarea tuturor drumurilor judetene, asigurarea legaturii intre centura de ocolire Valcele – Apahida si Autostrada Transilvania sau realizarea unui spital judetean de urgenta monobloc si finalizarea proiectului centrului de deseuri”, a afimat Alin Tise in campaia electorala pentru alegerile locale desfasurate duminica.

Ziar de Cluj va lua la purecat pana la cele mai intime si penale detalii aceste proiecte, mai toate aflate in atentia DNA Cluj, pentru a lamuri cine si de ce se face vinovat de irosirea banilor clujenilor. Nu suntem procurori si nici nu ne dorim acest lucru, dar avem dreptul si datoria de a aduce la cunostinta opiniei publice fapte si actiuni care au dus la situatiile descrise mai sus.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *