În școlile din Cluj, ca de altfel din toată țara, elevii care au probleme de comportament sau emoționale sunt ajutați de consilieri educaționali și nu de psihologi. Specialiștii ne explică dacă sunt sau nu potriviți pentru elevii care au nevoie de ajutor emoțional.
În școlile din România, psihologul școlar are două specialități, una de psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, iar cealaltă legată de domeniul psihopedagogiei speciale. În mod frecvent desfășoară activități de evaluare și diagnoză a copiilor, atunci când este vorba despre o tulburare de învățare sau ADHD. Consilierii școlari dezvoltă programe menite să vină în întâmpinarea nevoilor emoționale și educaționale ale copiilor și tinerilor. Psihologii școlari se consultă cu adulți implicați în viața acestor tineri – profesori, consiliul de administrație a școlii, părinți – și sunt implicați într-o anumită măsură în consilierea directă a acestor tineri.
Am vorbit cu un psiholog care a activat un an de zile într-o școală. Aceasta ne-a povestit care sunt condițiile pentru a fi un consilier școlar, și câți copii beneficiază de aceste servicii.
„Ei sunt consilieri educaționali. Ei teoretic are trebuie să termine o facultate de orientare psihologică, fie psihologie, fi psihopedagogie specială, fie pedagogie și apoi ar fi de preferat să aibă un masterat în consiliere educațională, ceea ce există. Teoretic, din cunoștințele mele, că am lucrat un an într-o școală, trebuie să fii absolvent de psihologie să poți să fii angajat acolo. Problema nu este neapărat asta, când e un număr mare de copii care sunt alocați unui psiholog. Ultima dată când m-am interesat de subiect, din câte știu eu, erau 600 de copii pentru un consilier educațional. Cred că vă puteți imagina ce înseamnă asta. Acolo nu se pot face intervenții individuale, decât în cazuri extreme, unde apare violență, unde apar comportamente deviate și atunci psihologul autosesizează, sau este contactat de către profesor, și astfel sesizează și familia. În rest se fac de cele mai multe ori tot felul de proiecte la nivelul Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională C.J.R.A.E. Ei nu mai aparțin inspectoratelor școlare. Sunt independenți, le sunt administrați de către o altă structură. Ei au foarte multe proiecte la care aplică și de asemenea fac tot felul de intervenții de grup. Ultimul proiect de exemplu s-a făcut la Zalău, cu o colegă de acolo care a lucrat cu adolescenții cu adaptare emoțională”, spune psihologul Raluca Anton.
Psihologii școlari desfășoară activități de evaluare și diagnoza a copiilor, tinerilor, membrilor familiei, cadrelor didactice, consiliere și intervenție educațională.
Paul Chetreanu, un psihoterapeut cu o experiență de zece ani în domeniu ne-a povestit cum în școli se lucrează mai mult pe zona de teste.
„Psihologia este un domeniu foarte vast, iar psihoterapia este o ramură a psihologiei. Din păcate trebuie să aibă doar zona asta de psihologie, însă nu știu dacă sunt pregătiți în zona psihoterapeutică. Din câte știu eu acum în școli, se lucrează foarte mult în zona asta de teste. Însă există tehnici specifice cu care se lucrează în psihoterapie. Eu de exemplu lucrez de zece ani în psihoterapie, dar nu lucrez cu copii fiindcă nu am o formare specifică făcută pe asta. Deci lucrezi doar cu zona asta de adulți. Pentru psihoterapie, normal se face un master sau există zona asta de formări în psihoterapie. Ca să facă partea asta psihologic de psihoterapeutică să zic cu orice om, indiferent că vorbim de copil sau adult, ar fi de dorit să aibă o diplomă pentru chestia asta, faptul că termini facultatea nu dă dreptul să lucrezi în psihoterapie”, afirmă Paul Chetreanu.